Archive for the 'Logica raului' Category

Sustainable progress and politics

In Romania people hardly discuss about the future. They worry, of course, about their lives, families and jobs, but this is mostly day-to-day chores, not grand designs. The most striking feature of this ‘people-not-talking-about-their-future’ symptom is a general ignorance (or apathy?!) versus what ‘progress’ means. Well, citizens may not be interested, but politicians don’t like to talk about progress, I mean real progress, either. Understandably, I say, because this type of discourse would not fit with their public image. In our society they are associated with destruction and decay rather than with betterment, improvement, positive creativity.

One good example would be in order: the only progress registered in the field of environmental sustainability in the last 20 years or so has been achieved merely as a side-effect to the de-industrialization process. And this process, they say, had its origins in a glaring lack of adaptation of the government, central and local alike, to the fundamentals of market economy. In other words, politicians, old and new, were so blatantly incompetent, that they were readily willing to abandon internal or external market shares, assets and workers altogether to the grabbing fingers of the then-called triumphant ‘American capitalism’. Incompetence and sleaze too, let’s not forget the new opportunities to get rich in the process!      

Well, under these conditions, which unfortunately still apply today, does it make any sense at all to talk about ‘progress’, even more so about ‘sustainable progress‘? My answer is that IT DOES MATTER a lot. If you look at what local politicians (of all colours) in the Alba county are preparing to do to accommodate the interests of a giant corporation you will understand what I mean. Thomas Meyer, a German political scientist, described the pervasive disenchantment of the post-communist electorates with the inability of their political class to steer society towards progress as “nachhaltige Enttäuschung“, an expression which could be translated as “sustainable disapointment”. Sustainability, as opposed to durability, has this meaning of ‘capacity to endure through renewal, maintenance, and sustenance’ (see Wikipedia). Bearing that in mind, ‘sustainable disapointment’ could be seen as an outright perversion. And the local referendum over Rosia Montana’s future is proving that in the best possible way. Definitely not ‘sustainable development’, but ‘sustainable disapointment‘!

Advertisements

Gunoiul national si istoria

Nu am mai scris de multa vreme pe blog, poate si dintr-un sentiment pregnant al zadarniciei. In fine, astazi am ceva care merita semnalat. Horatiu Pepine scrie pentru Deutsche Welle un articol direct, franc, asa cum trebuie scris un articol cu rol pedagogic, nu contestatar. Reactia la prima proiectie a filmului “Dupa dealuri” al lui Cristian Mungiu arata cat de inapoiat inca gandim si ne raportam la lumea care ne inconjoara.

Citind articolul lui Pepine [e in romana, cititi-l!] mi-am dat seama ca romanii isi asuma tot atat de putin prezentul in care traiesc cat si trecutul rau, incarcat de erori istorice. Nu interiorizam vina colectiva pentru situatia copiilor din orfelinate, a copiilor strazii, a comunitatilor de romi condamnate la mizerie perpetua tot asa cum nu reusim sa avem o discutie serioasa despre holocaustul romanesc sau despre monstruozitatile comunismului implementat de romani la ei acasa. Din contra, ii ascultam pe cei care acuza tot felul de conspiratii mondiale impotriva Romaniei si ii facem ministri pe cei care bagatelizeaza holocaustul in loc sa ne uitam in propria ograda, sub nasul nostru.

Banalizarea raului si acceptarea tacita, cum scrie Horatiu Pepine, sunt forme de complicitate extinse la nivelul intregii colectivitati. Un model elaborat de colectivism al vinovatiei, manat de umori primare, prejudecati si complexe de inferioritate, o “solidaritate gregara”. Dar gunoiul national nu se strange singur…   

Omul asta e imposibil, trebuie sa scapam rapid de el

Ma uitam laconferinta de presa din seara asta a lui Traian Basescu. Afara se auzeau huiduielile oamenilor din strada. Printre ei am recunoscut in imaginile transmise de Realitatea TV oameni pe care i-am cunoscut in Piata in ianuarie. Oameni care au stat in frig protestand fata de modul in care Traian Basescu, omul din fruntea statului la acea data, intelegea sa-si indeplineasca functia de presedinte. Ce conteaza, Basescu zice – hahaind – ca sunt “trimisii lui Voiculescu”.

Din conferinta de presa nu am inteles decat ca Basescu a descoperit cinstea. A lui. Si constitutia. Aia pe care o uitase complet acum vreo jumatate de an, cand ne baga pe gat si alegeri comasate si o lege a sanatatii dupa cum era voia lui, adica privatizand tot ce nu a fost inchis, rationalizat, eficientizat. Pe sistemul “sanatate cui isi permite”. Si multe altele, pe care acum nu mai stau sa le enumar.

Si am mai inteles ceva: ca USL incearca sa se ascunda in spatele votului popular [sic!]. Fix asa. Sa ii spuna cineva domnului acesta care ne-a “vampirat” 8 ani de zile, scotand din noi seva cea mai rea, otrava cea mai amara, ca sa te ascunzi in spatele votului popular inseamna legitimitate. Intr-o democratie. Poate o sa inteleaga si el ca nu il mai vrem, nu il mai dorim; si ca, din cauza asta, el nu mkai are nici un fel de legitimitate; si sa-i mai spuna cineva ca nu mai vrem sa auzim nici de Eba. Si nici de Udrea.

Este presedintele Romaniei seful statului? Intrebare de 1000 de puncte

Intrebarea este serioasa. Curtea Constitutionala tocmai s-a pronuntat in privinta conflictului “de natura constitutionala” dintre guvern si presedintele tarii. Numai ca o face in termenii urmatori:

In exercitarea atributiilor constitutionale, Presedintele Romaniei participa la reuniunile Consiliului European, in calitate de sef al statului. Aceasta atributie poate fi delegata de catre Presedintele Romaniei, in mod expres, primului-ministru. [din comunicatul de presa, de aici]

Sesizeaza cineva formularea? In textul Constitutiei nu exista sintagma “seful statului”. Mai mult, nicaieri in vreun text de lege din Romania nu exista sintagma “seful statului”. Si nu ar avea cum. Pentru ca statul roman este reprezentat de diferite institutii, cum ar fi, de exemplu, parlamentul. Dupa logica “Presedintele este seful statului”, logica pe care o introduce CCR acum, Traian Basescu sau orice alt presedinte ar fi si seful parlamentului, ceea ce contravine flagrant principiului separatiei puterilor in stat, adica curat neconstitutional.

In plus,  CCR afirma ca “aceasta atributie” [care atributie, mai exact?] poate fi delegata de presedinte. Iarasi, ceva ce nu exista in constitutie [sau altundeva?!]. Prin urmare ma intreb si eu, ca tot romanul care inca nu si-a pierdut interesul definitiv pentru politica, daca nu cumva CCR comite doua greseli grave, grave, grave.

p.s. Lansez niste intrebari, astept niste explicatii, daca se poate din partea cuiva care chiar se pricepe.  Nu exclud nici faptul ca s-ar putea sa ma insel eu.

Edit 31.07.2012: De cateva zile [27 iulie] a fost publicata motivarea CCR privind decizia de reprezentare a Romaniei la Consiliul European de catre presedintele tarii. Pentru cine se documenteaza, dau mai jos pasajul relevant care raspunde la intrebarea daca presedintele este “seful statului”, putand din aceasta pozitie sa delege atributii primului-ministru:

6. Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa, Preşedintele României a fost calificat ca şef al statului în mod implicit (a se vedea, în acest sens, Hotărârea nr.3 din 9 septembrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.216 din 11 septembrie 1996) şi, ulterior, explicit (a se vedea, în acest sens, Decizia nr.147 din 21 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.162 din 7 martie 2007).

Potrivit art.80 alin.(1) din Constituţie, Preşedintele României reprezintă statul român, ceea ce înseamnă că în planul politicii externe conduce şi angajează statul. Acest text constituţional îi permite să traseze liniile viitoare pe care statul le va urma în politica sa externă, practic să îi determine orientarea în planul relaţiilor externe, ţinând cont, desigur, de interesul naţional. O atare concepţie este legitimată de caracterul reprezentativ al funcţiei, Preşedintele României fiind ales de cetăţeni prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

În planul politicii externe, primul-ministru are competenţa constituţională de a asigura realizarea politicii externe a ţării [art.102 alin.(1) din Constituţie], ceea ce înseamnă că, în funcţie de orientarea stabilită de reprezentantul statului în plan extern, care este Preşedintele statului, Guvernul, prin reprezentantul său, urmează să implementeze în mod corespunzător măsurile faţă de care statul s-a angajat. Prin urmare, Curtea constată că rolul Guvernului în politica externă este unul mai degrabă tehnic, el trebuind să urmeze şi să îndeplinească obligaţiile la care România s-a angajat la nivel de stat. Aşadar, rolul Guvernului este unul mai degrabă derivat, şi nu originar, cum este cel al Preşedintelui României; aşadar, nefiind o putere delegată, ci proprie Preşedintelui României, reprezentarea statului poate fi delegată, printr-un act de voinţă expres, de către acesta atunci când consideră necesar. [de aici]

Biroul Electoral Central manipuleaza votul romanilor

De ce a decis BEC pe 28 mai sa dea o interpretare noua articolului 89 din legea 67/2004 republicata nu este important de stiut. Traim intr-o tara in care scenarita si conspirationismul sunt boli nationale, asa ca nu e nevoie sa ne spargem capetele cu gasirea unui raspuns.

Este totusi important de luat in considerare faptul ca noile reguli vin cu doar doua saptamani inainte de alegerile locale, desi marcheaza o schimbare radicala fata de felul in care voturile erau pana acum considerate valabil exprimate sau nule. Desi campaniile informare la noi au fost intotdeauna slabe spre ne-existente, romanii tot au reusit [in marea lor parte] sa invete doua reguli simple. Care pot fi vazute mai jos, asa cum au fost ele formulate de Autoritatea Electorala Permanenta in 2008:

Aceste reguli impamantenite sunt acum in conflict cu ce a hotarat BEC de la sine putere. Daca le “urezi” ceva candidatilor sau desenezi floricele/inimioare pe buletinul de vot, dar ai apucat sa pui stampila in patrulaterul unui candidat, buletinul de vot este considerat valid si votul tau valabil exprimat. La fel daca pui 6 sau 7 stampile intr-un singur patrulater sau daca stampila atinge doar putin un patrulater anume (fara sa atinga alte patrulatere).

Ce s-a intamplat este fara doar si poate o porcarie. Altfel nu poate fi calificata. Oamenii nu vor putea fi informati la timp, nici macar daca BEC, AEP sau cine o mai fi avand prerogative in tara asta sa vegheze la corectitudinea votului s-ar fi apucat de facut campanie non stop, cu spoturi fara numar la radio si tv.

Cine il conduce pe Sorin Rosca Stanescu?

Pe sistemul una calda, una rece, astazi trebuie sa scriu despre un articol din Jurnalul National semnat de Sorin Rosca Stanescu: «Cine conduce Romania?».

Trebuie sa marturisesc din capul locului ca sunt biased cand vine vorba de oameni de genul lui Sorin Rosca Stanescu. Nu pot avea incredere in ei nici din postura de jurnalisti, nici din cea de analisti-comentatori, pentru ca pe langa cele doua roluri pe care le exercita in vazul natiunii mai exista una, tinuta in umbra cu grija, aceea de consilieri de politicieni. Asa ca imi e foarte greu sa imi dau seama, cand vorbeste sau scrie domnul Rosca Stanescu, daca o face in interesul publicului care trebuie sa fie informat sau in interesul celor care ii platesc solda.

Genul acesta de oameni a distrus mediul jurnalistic de la noi. In treacat fie spus, acesti oameni au profitat la maxim de pe urma relatiei lor cu politicul, aducandu-le averi considerabile si acces la informatii privilegiate. Nu degeaba am avut tot felul de personaje din media implicate in cazuri de santaj politic.

Dar oamenii acestia au distrus si dezbaterea publica de la noi cu lucratura lor fina. De nenumarate ori am asistat la emisiuni la televizor, unde jurnalisti ca Sorin Rosca Stanescu sau celalalt, cunoscut in cercurile sale intime drept “jurnalistul pulii mele”, distinsul domn Bogdan Chireac, executau cu dezinvoltura bunul simt, scotand sincope de amoralitate pe gura.

Experti in otravurile diversiunii si ale dezinformarii, folosesc frici nejustificate si creeaza psihoze. Exemplul la indemana: articolul din Jurnalul National. Acolo aflam ca:

In interiorul ministerelor, cu exceptia catorva schimbari, personalul a ramas pe loc. Si fiecare isi revendica statutul de tehnician. Deci, de individ neinregimentat politic. Dar este fals. Cei mai multi au fost instalati acolo de catre PDL sau de catre UDMR sau de catre UNPR, in scopul de a servi partidele care s-au aflat la guvernare. Si multi dintre sefii de servicii din ministere ori simpli functionari sunt adusi tot pe o magistrala politica. Toti acestia, sau cei mai multi dintre ei, sunt ostili USL. Ceea ce inseamna ca opun o rezistenta politica unor masuri guvernamentale si stau la panda pentru a putea, daca nu submina, in orice caz, compromite anumite masuri.  [sublinierea mea] 

Sorin Rosca Stanescu indeamna asadar USL-ul la prudenta, pentru ca “traim inca in regimul Basescu”. Face bine sfatul lui Rosca Stanescu? Eu zic ca nu, pentru ca se bazeaza pe ceva ce nu se sustine in realitate: toti oamenii astia numiti politic vor fi mai mult decat fericiti sa-si mentina posturile, indiferent de cine va fi la guvernare. De unde ostilitatea, atitudinea subversiva sau rauvoitoare atunci? Numai daca ne gandim un pic la multimea de transferuri de la PD-L la USL din ultima vreme, ne dam seama cu cata flexibilitate privesc acesti oameni situatia lor particulara in functie de contextul politic existent la un moment dat.

In plus, cam cum ar arata aceasta opozitie la masurile guvernamentale la cineva din deconcentrate? Macar un exemplu concret as vrea sa stiu. E de tot rasul, domnul Rosca Stanescu fie ne crede prosti, fie gandeste incetosat. Toata functionarimea din aparatul public romanesc este astazi cel putin la fel de dependenta de ierarhie cum era pe vremea comunismului. Abuzurile si presiunea apartin de normalitatea birocratica de la noi, reflectandu-se si in relatia oamenilor de birou cu cetatenii. Partea ilicita e atat de extinsa si de inradacinata in sistem incat ea face de fapt miza bataliilor politice si motiveaza dorinta fiecarui partid de a-si pune proprii oameni in functii.

Or aici e adevarata problema a lui Rosca Stanescu. El este vocea presiunii imense pe care partidele din USL au exercitat-o din prima zi cand Victor Ponta a ajuns prim-ministru. Ne asteptam cu totii la un astfel de comportament, presa freamata dupa stiri noi cu schimbari de persoane din sistem, anticipam un scenariu “ca si pana acum”.

Sper din tot sufletul ca oamenii sa-si dea seama ca este in spatele lui Rosca Stanescu sunt alti oameni, foarte interesati ca aceste asteptari sa se indeplineasca. Sunt pozitii de controlat, resurse de impartit, oameni de multumit. Asta ar insemna insa compromiterea garantata a singurei idei cu adevarat puternice cu care USL a venit la guvernare mai devreme decat era de asteptat: un altfel de politica, diferita de practicile de pana acum. Nu degeaba isi incheia Victor Ponta discursul de la Gorj in fata propriilor oameni in felul urmator:

Adevărata noastră bătălie, până la urmă, nu mai este nici cu Traian Băsescu – va ieşi din scenă mai urât sau mai puţin urât, până la urmă, decizia îi aparţine –, nu mai este nici cu PDL-ul, nici nu mai ştiu dacă mai e vreun pedelist în judeţul Gorj sau prin ţară! Adevărata noastră bătălie va fi cu noi înşine, pentru a arăta că putem să avem o viaţă aşa cum ne dorim aici, în Gorj, aici, în România, nu în alte părţi ale Europei sau ale lumii! [de aici]

Uitati-l asadar pe Rosca Stanescu si sfaturile celor ca el. Astfel de oameni sunt toxici, bad, bad to the bone…

 

despre libertatile cetatenesti si abuzuri

Poate ati citit proiectul de modificare a Constitutiei anuntat ieri de presedintele Basescu. Este disponibil aici intr-un tabel comparativ intre textul actual si textul propus. Sper din tot sufletul ca oameni cat mai multi sa citeasca acest text, nepasarea este ultimul lucru de care avem nevoie acum cand se decid lucruri importante.

Ar fi multe de zis, inclusiv faptul ca este o dovada sublima de neseriozitate sa iti indrepti atentia inspre schimbarea Constitutiei cand economia este in continuare pe butuci, iar tara este mai vulnerabila ca oricand la noi situatii de criza care s-ar putea ivi [da, chiar s-ar putea ivi!!!] maine. Problema noastra astazi este ca avem un guvern foarte slab, nu reglementarile din Constitutie. Dar, ma rog, daca domnul presedinte doreste…

Vreau doar sa atrag atentia asupra doua lucruri care mi-au sarit in ochi si care trebuiesc discutate public. Unul este dublarea perioadei de retinere a unei persoane fara prezentare in fata judecatorului de la 24 de ore cat este acum la 48 de ore. Ma intreb care ar putea fi justificarea pentru o astfel de masura. Mie personal mi se pare o restrangere clara a libertatii, ceea ce este total inacceptabil, mai ales avand in vedere ca la noi cetatenii tocmai de abuzurile si de arbitrarul statului sunt cel mai putin protejati. Vorbesc de realitate, nu de ce este pe hartie.     

Tot de abuzuri este vorba si la al doilea lucru pe care vroiam sa il scot la vitrina. Noul text propus de Cotroceni prevede ca actele administrative ale guvernantilor sa nu mai poate fi controlate pe cale judecatoreasca atunci cand privesc politicile fiscale si bugetare:

Art. 126: Instantele judecatoresti
(6) Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepţia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum şi a actelor de comandament cu caracter militar, precum si a celor care privesc politicile fiscale si bugetare. Instanţele de contencios administrativ sunt competente să soluţioneze cererile persoanelor vătămate prin ordonanţe sau, după caz, prin dispoziţii din ordonanţe declarate neconstituţionale. [textul ingrosat este cel adaugat in noul text]

 Iarasi, tare as vrea sa stiu care este motivul care ar putea justifica o astfel de modificare a textului Constitutiei. Din ce inteleg eu, consecinta introducerii acestei noi exceptii de la controlul judecatoresc este ca , de exemplu, cetateanul Popescu Ion, angajat undeva la sus-numitele “autoritati publice”, ar putea fi dat afara maine din serviciu pe motiv de politica bugetara, fara ca cetateanul Popescu Ion sa se poata apara pe calea contenciosului administrativ. Sa ma corecteze cineva daca gresesc.

Si, daca tot suntem la abuzuri, de ce nu se preocupa domnul presedinte si de situatia netransata in care la desemnarea primului ministru decizia presedintelui e dupa cum ii sta lui palaria pe scafarlie? Situatia in care in urma alegerilor generale un partid obtine de unul singur majoritatea in parlament este putin probabila, iar coalitiile dintre partide se fac si se desfac in functie de interese [si este firesc sa fie asa], cu toate astea nu am vazut nici un cuvintel in noul text care sa transeze problema intr-un fel sau altul. Asadar, daca tot modificam institutii, sa modificam institutia abuzului, ca mi se pare foarte raspandita in Romania!


Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii

+++ Acest blog promoveaza IN CONTINUARE reforma morala si spiritul pasoptist. In acelasi sens intelege sa promoveze si rugby-ul, ca sport si ca atitudine.+++

Enter your email address to subscribe to this blog and receive notifications of new posts by email.

Join 526 other followers

Twitter Updates

Da o sansa copiilor nostri

RSS George Orwell – fantoma cu blog

  • 15.11.42
    Church bells rung this morning – in celebration of the victory in Egypt. [1] The first time that I have heard them in over two years. [1] Following the attack launched at El Alamein on 23 October 1942, the Eighth … Continue reading →
Spune NU drogurilor!
Add to Technorati Favorites
hit counter


My blog is worth $4,516.32.
How much is your blog worth?