Archive for April, 2012

O motiune pe care o putem citi, in sfarsit!

USL a reusit sa introduca la Parlament o motiune de cenzura al carei text poate, in sfarsit, sa fie citit. Pana acum textul unei motiuni era un cosmar lingvistic si o vorbarie de idei statute, extrase parca cu cherpedinul din camerele mici si neaerisite ale creierelor de politicieni .

Ei bine, motiunea de saptamana aceasta, care poate fi citita aici, iese din tipar, intr-un sens pozitiv. In primul si cel mai important rand textul motiunii are structura! Ceea ce este un salt urias inainte. Trei idei, trei argumente expuse clar, fara ebrietate retorica. Poti sa fii de acord cu ele, poti sa le combati. In orice caz, usor de identificat chiar si pentru mintea extenuata a unui parlamentar de provincie care mai fura iepureste un somn intr-un fotoliu din plenul parlamentului.

Suntem asadar pe drumul cel bun. Desigur mai avem mult pana sa ajungem la performanta unor parlamente mai experimentate, care inteleg sa reduca lucrurile la esenta. 

Motiunea de cenzura a grupurilor parlamentare CDU/CSU si FDP

conform articolului 67 din Constitutie

Parlamentul federal decide:

Parlamentul Federal german acorda un vot de neincredere cancelarului federal Helmut Schmidt si il alege ca succesor al sau pe deputatul Dr. Helmut Kohl drept cancelar federal al Republicii Federale Germania.

Presedintele Parlamentului Federal este solicitat sa il demita din functie pe cancelarul federal Helmut Schmidt.

Bonn, 28 septembrie 1982″  

Textul de mai sus este a doua motiune de cenzura introdusa in Bundestag din 1949 incoace si de altfel singura motiune de cenzura care a trecut, ducand la caderea guvernului condus de social-democratul Helmut Schmidt.

Un examen de constiinta si bun simt in Saptamana Patimilor

Stiu ca multi vor reactiona violent la tema pe care urmeaza sa o abordez, insa cred ca unele lucruri merita examinate indiferent de calendarul religios sau de natura aproape tabu a unor subiecte din viata romanului de rand. CriticAtac publica astazi un interviu cu un (fost) preot care atrage atentia asupra unor abuzuri incredibile ce se produc la intersectia dintre religie si politic.  

Dacă facem o paralelă între abuzurile ce se săvârşesc în zona administrativă şi juridică a statului, în zona laica, cu abuzurile ce se săvârşesc în biserică, vedem că este o întrepătrundere atât de flagrantă între religie şi politic  încât nu se mai poate pune semnul întrebării dacă există stat laic sau nu…Şi asta, cu toate că în Legea cultelor se spune clar că statul român e liber  faţă de orice ideologie religioasă sau atee.

 

Victoria Stoiciu: Ce părere aveţi despre predarea religiei în şcoli? Conform legii, această materie este opţională, dar in practică ea a devenit obligatorie. Vi se pare ca educaţia religioasă ar trebui sa fie limitată la spaţiul privat şi instituţiile religioase sau poate ea să fie extinsă şi în instituţiile publice, cum e şcoala?

Preot Casian Pandelică: Consider că predarea religiei în scoli nu are o relevanţă atâta timp cât şcolile au în primul rând vocaţia instituţională de a forma  aptitudini şi obişnuinţe. Educaţia religioasă  nu trebuie făcută în şcoli. Educaţia religioasă trebuie  făcută,  dacă se doreşte,  în sânul familiei. La ora actuala e foarte clar că nu e vorba de o opţiune a părintelui. Prozelitismul acesta pe care  îl practicăm încă din perioada prunciei nu poate să ducă la nimic bun decât la o obedienţă ieşită din comun şi la o îngrădire a conştiinţei şi a deprinderilor intelectule ale copiilor. Pentru că vrem sau nu vrem, BOR la ora aceasta apelează la acest lucru şi in educaţia  juvenilă. Opţional s-ar putea crea module de învăţământ religios,  dar numai la cererea explicită a părinţilor, dacă s-ar dori o catehizare a copiilor. Este vorba despre acest parteneriat agresiv cu statul pe care BOR îl  face la adresa cetăţeanului – cu alte cuvinte, îl ortodoxim cu forţa, fie că vrea, fie că nu. Poţi fi liber să iţi exerciţi religia, dar sub forma în care iţi spunem noi. Aici  avem  şi o problemă a învăţământului teologic care creează comportamente ale preoţilor  destul de obediente si lipsite de personalitate, ajungând la înlocuirea  ideii de Dumnezeu si conştiinţă cu ideea unei singure persoane,  atotştiutoare, care e episcopul sau cine e în vârful ierarhiei.

Tot interviul aici: http://www.criticatac.ro/15768/nu-exist-libertatea-de-religie-de-contiin-statul-roman-exist-exploatare-din-partea-bor-care-se-reflect-foarte-violent-la-nivelul-ceteanului/

Despre romani si faptele lor

Din lucrarea “Chestiunea evreiasca” in documente militare romane. 1941-1944 (editor Ottmar Trasca, 2010):

Un martor ocular, Rubin Udler, descrie in felul urmator comportamentul militarilor romani in primele zile de ocupatie [in Odessa, n.n.]: “Teroaraea a inceput inca din primele ore. In grup sau cate unul in parte ei dadeau buzna in apartamente sub motiv ca erau in cautarea soldatilor sovietici, a comunistilor si evreilor. [armata sovietica se retrasese deja din Odessa, trupele urmand sa ajute in campania din Crimeea, astfel incat intrarea romanilor in Odessa nu a avut aproape nimic din atmosfera intrarii triumfale a unei armate victorioase, ci mai degraba ca o luare in stapanire a orasului deja evacuat de societici, n.n.] Loviturile cu patul armelor si bataia salbatica a tuturor, indiferent de varsta si sex, erau insotite de amenintari cu executia imediata. Tot ce vedeau ocii lor avizi era ticsit in graba mare in ranitele si buzunarele lor. La mare cautare erau ceasurile, bratarile, inelele, cerceii si banii. Si indata, de parca cineva ii fugarea din urma, se napusteau in apartamentele vecine, unde josniciile se repetau. Strigatele lor exaltate de lacomie si de samavolnicie si strigatele oamenilor inspaimantati de moarte, care nu intelegeau deloc limba romana, umpleau toate casele, ulitele. Soldatii indraciti goneau dupa femeile tinere si le violau in grup, deseori sub ochii impietriti de groaza ai membrilor familiei”.

Citatul este intr-o nota de subsol, la pagina 31 din introducerea studiului.  

M-a socat nespus, pentru ca am crescut cu povestile vecinilor si ale bunicilor despre ocupatia sovietica din perioada 1944-1945. Ce scrie in marturia acelui om arata ca soldatii romani au facut toate ororile pe care am fost invatat sa cred ca le-au comis doar rusii in Romania in primele zile de ocupatie.

Si cand ma gandesc cu groaza ca probabil exista romani care au bunici ce au participat la astfel de orori sau ca exista romani care au astazi la mana sau in colectiile lor personale micile “prazi de razboi” rezultate in urma jafurilor si a  violurilor, dovada cea mai concreta a abjectiei umane si a infamiei razboiului. Istoria e intotdeauna personala, nu?    

Bine ati venit in epoca autoritarismului, bucurati-va!

Serghei Karaganov scrie un articol intitulat “The Age of Authoritarian Democracy” pe globalaffairs.ru. Cu diagnosticul lui sunt in mare parte de acord, mai ales in privinta destinului statului social si a redistributiei bunastarii in tarile Vestului democratic dupa caderea blocului comunist.

Triumfalismul elitelor neoliberale din anii 90 a servit ca o morfina pentru clasa mijlocie pe care se construisera in perioada Razboiului Rece societatile Occidentului civilizat si care dupa 1990 a mai avut relevanta doar ca masa de consumatori, putand fi astfel lasata la cheremul “mainii invizibile” si a rechinilor din finante.

Criza economica din ultimii ani e inceputul unei noi epoci, crede Karaganov. O epoca in care Vestul, pentru a rezista competitiei globale, va imbraca din ce in ce mai mult haina autoritarismului (impunand masuri de austeritate nepopulare in randul electoratului) si in care Estul, reprezentat de tari precum Rusia sau China, va ceda mai mult cerintelor de democratizare ale propriei clase mijlocii aflate in expansiune. In felul acesta Vestul si Estul s-ar (re)intalni sau (re)alinia pe terenul democratiei autoritariste (controlate), nu pe cel al democratiei participative, de tip occidental.

” The world’s power centers are beginning to counterbalance each other, undermining hegemonic ambitions and heralding a creative instability based on genuine multipolarity, with people gaining greater freedom to define their fate in the global arena.” [de aici]

Nu stiu de ce, dar banuiala mea e ca o astfel de evolutie mai degraba spre satisfactia marii finante mondiale ar conduce, si nu spre o (presupus) mai mare libertate a oamenilor simpli de a-si defini propria soarta. Ma tem teribil de ce se poate ascunde in spatele unor termeni precum “creative instability“, ultimii ani stau marturie pentru asta.

Luati-va un Florin Zamfirescu pentru bun simt!

Aseara la Realitatea TV in emisiunea Andreei Cretulescu (Romania la raport) tema dezbaterii a fost siguranta alimentara. Practic s-a discutat ce gasim pe etichetele salamurilor, cremvustilor si conservelor si cat de bine ne face la naturel.

Cand ceilalti invitati din emisiune au inceput sa vorbeasca unii peste altii, singurul care a inteles sa intervina si sa ceara tuturor claritate in exprimare si respect pentru telespectatori a fost Florin Zamfirescu:

“Va spun tuturor ca puteam sa stau si la televizor si sa va ascult in speranta ca nu vorbiti unii peste altii, pentru ca nu se intelege, problema e [ca] nu se intelege; daca lasati pe fiecare sa duca fraza la capat…”

Asta ar fi trebuit sa fie rolul moderatorilor (Cretulescu si Cioroianu), insa chiar moderatorii adesea vorbesc peste invitati, distrugandu-si singuri emisiunea. Decenta in comunicare, disciplina dialogului scapa multora. Telespectatorul ramane cu o sarcina foarte usoara: sa aleaga intre cacofonia cu pretentii de dialog a televiziunilor cu staif si monologul aiuristic de la OTV. Macar la OTV poate sa inteleaga ce vocalizeaza trepanatul poporului, Dan Diaconescu.


Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii

+++ Acest blog promoveaza IN CONTINUARE reforma morala si spiritul pasoptist. In acelasi sens intelege sa promoveze si rugby-ul, ca sport si ca atitudine.+++

Enter your email address to subscribe to this blog and receive notifications of new posts by email.

Join 526 other followers

Twitter Updates

Da o sansa copiilor nostri

RSS George Orwell – fantoma cu blog

  • 15.11.42
    Church bells rung this morning – in celebration of the victory in Egypt. [1] The first time that I have heard them in over two years. [1] Following the attack launched at El Alamein on 23 October 1942, the Eighth … Continue reading →
Spune NU drogurilor!
Add to Technorati Favorites
hit counter


My blog is worth $4,516.32.
How much is your blog worth?