Archive for March, 2008

Nu-l mai faceti pe Traian Basescu ceea ce nu este

Traian Basescu este un politician dotat cu o inteligenta populara care si-a gestionat catastrofal majoritatea proiectelor politice asumate. Diferenta de la ce Traian Basescu este pana la ce a ajuns sa insemne a fost creata de reactia aiuristica a celorlalti politicieni si de admiratia naiva a unor formatori de opinie.  

Am spus tot. [sic]

Advertisements

ce manipulare misto!

Dupa ce Traian Basescu a intors-o sambata [el a condamnat o practica din presa] dupa ce vineri facuse otova toate televiziunile mari, cativa jurnalisti si alti cativa analisti [pe care nu i-a numit, dar s-au simtit ei care sunt] astazi vine Adriana Dutulescu [nu o cunosc, dar o citesc] cu una bucata stireBasescu se bate cu presa fiindca e singurul sau adversar. Hai ma, la asta nu ma gandisem! Nu, serios…

Adica nu a mai ramas nimeni pe tarlaua numita Romania care sa prezinte interes pentru presedinte. [Stirea vine si cu un deliciu, de la Horia Mihalcescu citire: «Clasa politica a fost discreditata si el a invins in acest razboi.»] Nu exista nici un politician capabil sa ii puna in pericol postul [si postura]. Ramasa fara interfata politica [acum discreditata si pusa la punct] caracatita oligarhica a intrat in panica si il ataca pe presedinte [nu sensul atacului era obiectul reprosului arogant al lui Catalin Avramescu la adresa realizatorilor de la Fabrica?!] cu tentaculele din presa hranita [cu euro] de moguli. Oare cum o fi cand Traian Basescu o sa invinga si in acest razboi? Nu va doresc decat sa traiti tot asa de bine si atunci! 

Semnificativ este mai presus de toate faptul ca se insista pe premeditare. In incercarea lor onesta de a gasi un sens prealabil, o motivatie anterioara vituperarii prezidentiale, analistii care si-au mai putut recupera onoarea terfelita descopera strategii si cauze care mai de care mai mai. Si pentru ca strategiile gandite de ei erau doar scenarii [de interpretare] apar de unde trebuie [dar nu stie nimeni] si sursele. Care explica lucrurile [prin manipulare]. Si creeaza legenda. 

Cand Traian Basescu pur si simplu a scapat caii in gard. Si acum grija lui nu e sa repare gardul [ete atata rusine sa fie un gard stricat], ci caruta pentru deplasare.  

On second thought, propun o recitire a titlului din Cotidianul: Basescu se bate cu presa fiindca [el] e singurul sau adversar. Adica el e adversarul sau propriu, nu presa. Presa doar sta ca proasta. Pardon, ca gardul.

Chiar daca discutam moderat, va rog nu uitati de extremi

Dupa isteria de weekend care a dat peste cap programul oamenilor modesti de mici si bere [poate apare o noua boala: ulcerul Basescu] se revine incet la tonul mai calm si la judecata mai echilibrata. Furtuna a trecut. Voci singure pot fi auzite [sau citite]. Se pun lucrurile in rost. Asa cum trebuie.

Dan Tapalaga scrie un articol despre nuante. Pe care abia acum putem sa incepem sa le cautam. Iar Doc se justifica [desi nu trebuia] de ce iesirea presedintelui nu il priveste pe el. De parca Elena Basescu ar fi fost problema. Altii, mai isteti, se tin de poante in continuare. Aflam de exemplu cum google a ajuns pe post de arma anti-ciutacu. Il felicit pe Genialul Inginer pentru sporirea zestrei de notorietate. Desi vine cu un pronuntat nachgeschmack [gust amar]: Ciutacu nu a ajuns faimos, ci notoriu. 

In toata aceasta atmosfera relaxata [parca nici nu ar fi luni] rog pe toata lumea un singur lucru: discutam moderat all right, dar nu se face sa uitam [adica sa trecem usor peste] abuzurile [stilistice, de gandire etc.] la care am asistat in ultimele zile. De toate partile [vedeti ca sunt mai mult de doua!]. Nu uitati de extremi asadar! 

Un link pentru pastrarea memoriei gasiti aici.

Cine ar trebui sa ii multumeasca lui Traian Basescu pentru pleasca primita

Dupa scena de la Otopeni a presedintelui Basescu politica romaneasca s-a capatuit cu o noua tema [ziaristii / analistii tonomat] si cu noi posibilitati [adica spatiu de manevra]. Cu asta Basescu a facut mai mult rau presei decat dusmanilor politici. Astazi a dovedit-o din plin primarul Florentin Pandele din Voluntari care a aplicat pe Mihai Tatulici lectia invatata de la Traian Basescu. Acum nu zic ca Tatulici nu ar merita un dus rece. Ma intreb insa ce se va intampla cu jurnalistii de investigatie obisnuiti, care nu sunt staruri de televiziune.  

In fond si la urma urmei tot ce a spus presedintele tuturor romanilor a fost foarte clar: ori razboi total, ori informare corecta. Bineinteles [adica in buna traditie damboviteana], fiecare intelege ce vrea.

Avramescu versus Stan – meciul meciurilor pe sticla

Cristian Patrasconiu lanseaza o idee incitanta la el pe blog [care de fapt nu este al lui, ci al Cotidianului]. Dupa prestatia lui Avramescu de la Fabrica moderata de Cristina Sincai era si normal ca publicul spectator sa ceara un derby cu Valentin Stan, campionul audientelor la Antena 3. Despre ce poate Catalin Avramescu cand isi pune mintea am scris aici.

Daca mediile astea noi nu imi joaca festa poate reusesc sa postez si un scurt video de la emisiunea de ieri de pe Realitatea. Ca merita. 

Update 1: uite ca am reusit cu youtube. Mai jos aveti exact pasajul cel mai relevant din cele 50 de minute cat a durat emisiunea Fabrica.

Update 2: inca un comentariu la prestatia lui Catalin Avramescu pe blogul lui Mihai Malaimare: «Nu am vazut de multa vreme o lectie atat de perfecta de prostie cu clabuci, de aroganta tampa, de nesimtire puturoasa ca la acest numit Avramescu, consilier prezidential!». Restul comentariului – care trebuie musai citit – il gasiti aici.

Update 3: despre circul facut si la Cezar Paul-Badescu.

Corectie: selectia video de pe youtube ii apartine lui Cezar Paul-Badescu, nu mie. Din insuficienta atentie am incurcat linkul lui cu linkul meu.

Suprematia stangii in Romania – un fapt

Articolul din Evz la care face trimitere Adi de la Paralele arata dupa parerea mea NU faptul ca in Romania nu ar exista fundamente culturale pentru o suprematie a stangii, ci pur si simplu ca Marx este detestabil.

Tine de altfel de evidenta ca imaginea lui Karl Marx trezeste in continuare pasiuni puternice si pozitionari radicale [desi din asta este construit si marxismul in the first place] facand apel la un substrat resentimentar considerabil de ambele parti ale baricadei. Cert este ca articolul in chestiune NU ESTE un demers de investigare a ceea ce inseamna Karl Marx pentru evolutia ideilor stangii si NICI o trecere in revista a [re]definirilor stangii [trecute, recente sau actuale] la noi sau aiurea prin mediile intelectuale occidentale.

Semnificativ este si faptul ca articolul din Evz NU ESTE NICI MACAR chestionarea a ceea ce inseamna Marx astazi pentru romani. NU. Este inregistrarea jurnalistica a unei tendinte de regasit in randul noii generatii “sub 30”, pentru care Marx si ideile marxismului au valoare speculativa [academica, simbolica sau politica], dar care nu le poate filtra prin prisma judecatii istorice sau a experientei personale. Redau mai jos pasajul cel mai semnificativ:

«Astăzi, la stânga se regrupează mai mulţi tineri intelectuali, cum tot mai mulţi tineri „sub 30“ poartă tricouri cu Che Guevara, simbol al revoluţiei cubaneze. Le poartă fără să ştie prea bine ce poartă [sublinierea mea]. Marxişti asumaţi, unii cochetând cu comunismul, „revolutionari“ la modă, „stângişti“ moderat-moderni, toţi aceştia nasc o întrebare. Sub influenţa mediului academic occidental, se va rupe România viitorului de tradiţia culturală de dreapta, va vira spre stânga?»

Paralela aici dintre comunismul adus pe tancurile sovietice si importul academic occidental [de idei marxiste] este evidenta. Pentru autorii articolului intereseaza stanga ca amenintare alogena asadar, nu ca ferment intern.

In treacat fie spus [este weekend, god damn it!], chiar in cazul in care am avea de a face cu un import intelectual sau cu o “mondenitate frivola de club”, exista toate sansele ca ideile acestea sa se altoiasca candva pe un cumul de frustrari locale tot mai pronuntate, nascute din cinismul transformarii de sistem si din inegalitatile revoltatoare ale tranzitiei. Perdantii recapitalizarii Romaniei [care astazi adera in numar mare la dreapta extrema sau absenteiaza] – prin simplul fapt ca exista in numar mare – s-ar putea la un moment dat defini politic prin raportare la “noua burghezie” post-comunista [in mod total nefericit existenta intr-un numar mult mai mic], acuzata astazi nediscriminator si radical de “fosta burghezie” sau de descendentii ei intelectuali de descendenta directa comunista. Absolut paradoxal, nu?

P.S. Faptul ca Victor Ponta si un numar de tineri se imbraca in tricouri cu Che Guevara nu ar trebui sa ingrijoreze pe nimeni. Sunt inofensivi.

Capra sare masa, iada sare casa – sau despre ce a mai facut consilierul cel voinic Catalin Avramescu

[Cateva lucruri de spus dupa emisiunea Fabrica de la Realitatea Zilei, sambata, ora 15.00]

Am mai scris undeva [cred ca la Doc pe blog] ca domnul Catalin Avramescu pacatuieste prin omisiune. La el omisiunea este sistemica, pentru ca, in goana dupa argumente care sa-i sustina ideile emise, neglijeaza sa judece unitar [la Doc dadusem exemplul cu presedintele Austriei], scotand din context ceea ce ii convine si “uitand” restul mai putin convenabil. Sustin ca la Catalin Avramescu omisiunea nu este intamplatoare, ci tine de sistem pentru ca tocmai ceea ce omite [acel rest mai putin convenabil] este de cele mai multe ori ceea ce ii poate darama sistemul de argumentatie. Asta este primul lucru despre Catalin Avramescu.

Pentru ca este un procedeu necinstit, omisiunea ar fi un motiv suficient pentru a pune intre parantezele indoielii pozitiile aparate de Catalin Avramescu. De cele mai multe ori insa indoiala onesta fata de ceea ce sustine Catalin Avramescu este inlocuita de stupoare si apoi de indignare [intotdeauna in aceasta ordine]. Nu poti reactiona altfel cand vezi trufia cu care isi cautioneaza propriile opinii atunci cand acestea sunt confruntate cu simtul critic al interlocutorilor sai. Ca si cand ar fi in posesia unui adevar teologic. Atitudinea superioara in fata bunului simt si a evidentei imediate este procedeul ultim la care recurge de fiecare data Catalin Avramescu. Si pentru ca nu se bazeaza pe inaltimea ideilor [care nu a/au fost recunoscuta/recunoscute apriori] sau pe statura sa morala [incerta], aceasta aroganta ersatz este profund umorala. Adica nu este rezultatul unei superioritati intelectuale incontestabile, ci al unui defect de caracter. Asta este al doilea lucru despre Catalin Avramescu.

Al treilea si al patrulea lucru pe care as vrea sa le spun despre Catalin Avramescu nici nu mai merita spuse practic. Ajung necinstea si trufia. Ii ajung lui Catalin Avramescu to end with.   

P.S. Remarcati, va rog, ca nu am scris nimic despre relatia [si corespondentele] dintre Catalin Avramescu consilierul si Traian Basescu presedintele tuturor romanilor.


Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii

+++ Acest blog promoveaza IN CONTINUARE reforma morala si spiritul pasoptist. In acelasi sens intelege sa promoveze si rugby-ul, ca sport si ca atitudine.+++

Enter your email address to subscribe to this blog and receive notifications of new posts by email.

Join 526 other followers

Twitter Updates

Da o sansa copiilor nostri

RSS George Orwell – fantoma cu blog

  • 15.11.42
    Church bells rung this morning – in celebration of the victory in Egypt. [1] The first time that I have heard them in over two years. [1] Following the attack launched at El Alamein on 23 October 1942, the Eighth … Continue reading →
Spune NU drogurilor!
Add to Technorati Favorites
hit counter


My blog is worth $4,516.32.
How much is your blog worth?