Posts Tagged 'Analiza'

Altii au alta parere

Institutul Ovidiu Sincai publica un raport de analiza despre raportul CE pe justitie: Evaluare tehnica asupra „Raportului Comisiei Europene catre Parlamentul European si Consiliu privind progresele realizate de Romania in cadrul Mecanismului de cooperare si verificare” – un esec al politizarii si o politizare a esecului.

Citez cateva pasaje care invita la reflectie:

Lupta necesara impotriva fenomenului nociv al coruptiei a fost deviata, prin ideologizare, de la obiectivul ei, pentru ca apoi sa se transforme in cruciada politica impotriva inamicului ideologic. Asa se explica atat faptul ca dintr-un fenomen transpartizan, transpartinic si transnational, coruptia a devenit „caracteristica” unui singur partid – cel de stanga – si a aliatilor lui ocazionali (din toate partidele cu exceptia celui prezidential), precum si faptul personalizarii actiunii anti-coruptie. [din Raportul de analiza, pag. 6]

Documentul suport care a stat la baza raportului de monitorizare (pagina 4) face o afirmatie foarte grava, reluata de altfel si in cadrul Raportului propriu-zis, sustinand ca jurisprudenta contradictorie a ICCJ in cazurile concrete ale unor fosti demnitari acuzati de coruptie este de natura sa impiedice aparitia unei practici unitare necesare in domeniu. Avem de-a face cu o uriasa confuzie. Nu exista nici un caz de inalta coruptie in care ICCJ sa se fi pronuntat pe fondul cauzei. ICCJ s-a pronuntat doar asupra unor aspecte concrete de procedura care au pus in discutie indeplinirea de catre Parchet a mai multor acte specifice urmaririi penale fara respectarea legii. Acestea nu au vizat acuzatiile de fond. [din Raportul de analiza, pag. 9]

Mai sunt si altele. Si toate merita luate in considerare. Sau intra si asta tot la opinie politica?!

Advertisements

Raportul IPP si parlamentarismul la noi

In sfarsit am citit raportul IPP. M-a ajutat substantial sa inteleg mai bine activitatea parlamentarilor pe care ii avem [dandu-mi posibilitatea sa reflectez  asupra modelului de parlamentar care ne trebuie]. Analiza IPP arata in buna masura importanta pe care o acorda partidele si politicienii parlamentului. Sfatul meu: daca aveti timp cititi tot raportul pana la capat pentru ca merita. In plus veti remarca mai usor distorsiunile din presa referitoare la subiect.  

Criteriile alese de IPP nu sunt exhaustive [in raport scrie ca exista pentru asta motive obiective], sunt insa semnificative. Dintre toate criteriile folosite [1. prezenta la vot in plen si prezenta in Birourile Permanente, 2. numarul de initiative legislative coroborat cu rata de insucces, 3. numarul de interpelari si intrebari si 4. loialitatea] mi-a trezit interesul in special numarul de interpelari si intrebari, un criteriu caruia nu ii dadusem pana cum atentia cuvenita, desi are virtuti evidente: este expresia legaturii directe a parlamentarilor cu circumscriptia electorala. 

In goana noastra dupa senzational si dupa notorietate [notorietatea altora] avem tendinta sa uitam ca interpelarea si intrebarea de la tribuna parlamentului sunt printre cele mai indemana instrumente de control a puterii. De ce aceasta activitate nu este atunci atat de vizibila si mai ales de ce liderii partidelor [in sens general] nu folosesc prea des acest instrument? In acelasi timp starea de fapt relevata de studiul IPP scoate in evidenta modul deficitar in care ne alegem criteriile pentru a judeca parlamentari ce nu se disting prin notorietate [prezenta mediatica].

Redau doua dintre concluziile raportului IPP care sunt semnificative pentru ce am scris mai sus: 

Liderii de Grup parlamentar lipsesc foarte mult, inclusiv de la sedintele Birourilor Permanente, unde sunt adesea inlocuiti de vicelideri. Explicatia pentru care acesti parlamentari detin aceste functii fara a indeplini obligatiile care tin de pozitia respectiva pare sa tina mai degraba de accesul lor la resursele aferente functiei.  

Clasamentul deputatilor care au adresat cele mai multe intrebari si interpelari guvernului, deci care sunt, teoretic, mai interesati de problemele din circumscriptiile lor, este de asemenea  dominat de parlamentari a caror activitate este foarte putin mediatizata…

* nota mea: ce lipseste, cred, studiului IPP este o analiza comparativa a loialitatii liderilor/viceliderilor [cand liderii au votat diferit fata de majoritatea grupului pe care il conduc], pentru ca ar fi un argument puternic pentru incapacitatea grupurilor parlamentare ** de a-si controla reprezentantii.

** nota mea: am scris grupuri parlamentare, si nu partide [IPP: “Partidele par că nu isi mai pot controla reprezentantii si de multe ori actiunile acestora sunt imprevizibile.”] pentru ca indicatorul loialitate masoara activitatea din parlament si nu prestatia politica din cadrul partidului. In opinia publica romaneasca nu exista o distinctie suficient de clara intre partide si aripa lor parlamentara [grupurile partizane], desi au existat in trecut cazuri intens mediatizate care au aratat prezenta unui conflict intre cele doua entitati [vezi motiunea PSD din toamna 2007]. Desi este la fel de adevarat ca de cele mai multe ori loialitatea parlamentara [indicatorul IPP] si loialitatea fata de partid sunt complementare [dar nu se suprapun].

Ce efect are trasarea colegiilor – acum pe bune

Dan Selaru are la el in «Romania de Ieri» [blogul, desigur] un comentariu foarte bun despre legea electorala si trasarea colegiilor. Scrie el:

Dar dacă trasăm colegii care cuprind tarlale numai de la un partid atunci boboru’ votător care e în contra partidului desenator din colegiile respective e descurajat şi nu votează.

iar cateva randuri mai jos:

…desenatorii pot să-şi canalizeze mai bine resursele, fac mai puţină propagandă unde câştigă sigur, bagă mult unde au şanse bune şi nu se interesează de rest prea mult.

Chiar daca nu impartasesc felul in care Dan duce pana la capat rationamentele sale, sunt de acord cu temele pe care le lanseaza [cu cele mentionate mai sus]. Doua efecte de luat foarte serios in seama privind trasarea colegiilor ar putea fi intr-adevar: a). participarea scazuta la vot [mai scazuta decat pana acum] si b). alocarea resurselor.

De notat totusi ca impartirea colegiilor nu poate in nici un fel sa manipuleze voturi sau sa extraga rezultate sigure. Colegiile friendly au o probabilitate mai mare de eligibilitate decat celelalte. In tot acest timp competitorii sunt expusi nu numai focului inamicului [candidatii altor partide], ci pot fi afectati si de friendly fire [colegii de partid], pentru ca prin noua lege electorala nu mai avem un sistem de liste inchise.

Primul efect [participarea la vot scazuta] este o provocare pentru democratie in general, iar al doilea pentru democratia interna de partid [aici aveam un comentariu cinic, dar l-am sters pentru ca nu imi place cinismul in general, iar in politica il detest de-a dreptul].

Exista totusi si lucruri bune. Da.

O analiza de demult inca valabila inca…

“Legitimitatea clasei politice romanesti” – asa se intituleaza analiza publicata [atentie!] in septembrie 2005  de Institutul Pro. Analiza cu pricina poate fi gasita aici. Redau mai jos un scurt fragment care ar trebui sa relanseze o tema de discutie necesara pentru politica romaneasca daca ne dorim claritate si performanta:

Societatea romaneasca nu este inca dispusa sa functioneze pe aceasta baza, a coabitarii politice. Cauzele principale se refera la legitimitate si la modul in care acest concept este inteles de societate si de actorii politici principali. […] Absenta unor instrumente de cuantificare a activitatii politice individuale face ca, in cazul persoanelor, tema legitimitatii sa se puna mult mai complicat, singura zona relevanta fiind cea a imaginii. De altfel, acest fapt a fost intuit corect de politicienii de succes si se foloseste imaginea de multe ori pentru a stimula legitimitati care, altfel, ar avea nevoie si de activitatea politica propriu-zisa.  […] Folosirea excesiva a imaginii conduce insa la capcana cautarii sprijinului majoritatii, care nu este intotdeauna mijlocul cel mai potrivit. […] Revenind la coabitare, este foarte clar ca Romania nu va avea, in viitorul imediat, o experienta favorabila a lucrului in echipa (nici la putere si nici in opozitie). Dorinta de a folosi legitimitatea democratica pentru a-ti elimina adversari care sunt si ei legitimi democratic conduce la distrugerea oricaror cai firesti de dialog. […] In acest fel se anticipeaza o criza politica (si, posibil, consititutionala) puternica, menita a clarifica mult mai exact, nu doar relatiile dintre institutii, dar si principiile de functionare a vietii politice romanesti.

Ingrosarea de mai sus din text imi apartine si este menita sa sublinieze forta de anticipare a analizei Institutului Pro. Nu stiu cine a scris respectivul material [nici nu prea imi pasa]. Insa textul ar trebui studiat in scoala [cel putin in scoala de comentatori/analisti politici]. Dupa parerea mea, meritul fundamental este ca arata cat de important este sa intelegi principiile care determina cauzalitatea unui fenomen [politic in speta]. 

Tema mi se pare atat de importanta IN CONTEXTUL DE ASTAZI [vezi vot uninominal si restul] incat sunt tentat sa lansez si un proiect colaborativ in blogosfera: crearea unei arhive de marturii documentare privind abordarea temei legitimitatii de catre politicienii romani. Concret, gasirea de citate/interviuri/documente/declaratii de presa care pot fi clar atribuite unor politicieni romani pe aceasta tema. Am putea face asta sub forma de wiki sau sub forma de leapsa. Daca exista pareri in acest sens, sa se faca auzite!

P.S. Daca mai are cineva dubii privind relevanta temei, rog sa citeasca articolul Simonei Popescu din Romania Libera de azi, 14 iulie 2008. Mai exact pasajul cu: “Ridicarea baronilor a fost posibila datorita lui…”   

Update 1: interviu cu Traian Basescu in Formula As nr. 795, 2007. Interviul este aici.

Update 2: Traian Basescu la Realitatea Zilei, 3 iunie 2008. Pe Youtube aici, si aici.

Update 3: Ion Iliescu si demisia conducerii PSD Cluj, 9 iulie 2008. Pe Realitatea.net.    

Update 4: Emil Boc despre revenirea Monei Musca, 19 august 2008, pe Presaonline.com.

Update 5: Interviu Cristian Pirvulescu, Dilema veche, Anul V, nr.217 – 13 aprilie 2008

memento mori

caricatura Ion Barbu in Ziua.ro

caricatura Ion Barbu in Ziua.ro

Un articol bun

Din cand in cand apare pe piata ideilor cate un articol [sau comentariu: marturisesc ca de cele mai multe ori citesc si comentariile la articolele bune din presa] care se distinge prin claritate sau clarviziune [sau amandoua deodata]. Un exemplu este articolul publicat astazi in Ziua de Dan Pavel [daca as vrea sa cedez stereotipurilor din mediul politic .ro as adauga: “mama, ce surpriza ca tocmai Dan Pavel…!”].

Ideile din articol sunt pertinente si decent expuse. Mai mult, articolul in sine poarta un mesaj. De genul: bate saua sa priceapa calul [sau iapa, parca]. Cine stie, pricepe, he he…


Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii

+++ Acest blog promoveaza IN CONTINUARE reforma morala si spiritul pasoptist. In acelasi sens intelege sa promoveze si rugby-ul, ca sport si ca atitudine.+++

Enter your email address to subscribe to this blog and receive notifications of new posts by email.

Join 526 other followers

Twitter Updates

Da o sansa copiilor nostri

RSS George Orwell – fantoma cu blog

  • 15.11.42
    Church bells rung this morning – in celebration of the victory in Egypt. [1] The first time that I have heard them in over two years. [1] Following the attack launched at El Alamein on 23 October 1942, the Eighth … Continue reading →
Spune NU drogurilor!
Add to Technorati Favorites
hit counter


My blog is worth $4,516.32.
How much is your blog worth?