Archive for June, 2012

Generatia adoctrinatilor

Ia uitati ce scrie colegul Vio Bota de la Timisoara despre declaratiile proaspatului uselist pesedist fost pedelist, senatorul Gheorghe David:

deja asistam la prostitutie politica, cu adoctrinati.

Nici nu e greu sa iti dai seama cat adevar e in propozitia asta. “Transferul” lui Gheorghe David survine cu o intarziere de exact doua luni, mai exact 60 de zile, de la caderea guvernului MRU, cand liderii USL afirmau ca expira termenul pentru dezertarea din barca puterii PDL. De atunci a mai curs multa apa pe Dambovita si multe placinte cutre de politicieni au schimbat in mod convenabil anturajul. Zic totusi ca senatorul de Timis ar merita un premiu special, o diploma, ceva, pentru sinceritate. E primul care recunoaste pe sleau ca in practica politica de la noi doctrina, valorile, principiile, adica fix acele lucruri care construiesc si modeleaza reprezentarile noastre despre societate nu joaca nici un rol. Nici unul.

Ceea ce stiam cu totii de mult, dar acum parca am ajuns la o statie finala. Politicienii nostri nu mai sunt interesati nici macar sa se ascunda. De fapt de cine sa se ascunda?! De jite si de jitei? Jiteloooooooooor, va trebuie altceva decat furaj? Muuuuuuu….. 😦  [n-ar nici o legatura cu faptul ca domnul senator e membru in comisia pentru agricultura din senat]

Advertisements

Este presedintele Romaniei seful statului? Intrebare de 1000 de puncte

Intrebarea este serioasa. Curtea Constitutionala tocmai s-a pronuntat in privinta conflictului “de natura constitutionala” dintre guvern si presedintele tarii. Numai ca o face in termenii urmatori:

In exercitarea atributiilor constitutionale, Presedintele Romaniei participa la reuniunile Consiliului European, in calitate de sef al statului. Aceasta atributie poate fi delegata de catre Presedintele Romaniei, in mod expres, primului-ministru. [din comunicatul de presa, de aici]

Sesizeaza cineva formularea? In textul Constitutiei nu exista sintagma “seful statului”. Mai mult, nicaieri in vreun text de lege din Romania nu exista sintagma “seful statului”. Si nu ar avea cum. Pentru ca statul roman este reprezentat de diferite institutii, cum ar fi, de exemplu, parlamentul. Dupa logica “Presedintele este seful statului”, logica pe care o introduce CCR acum, Traian Basescu sau orice alt presedinte ar fi si seful parlamentului, ceea ce contravine flagrant principiului separatiei puterilor in stat, adica curat neconstitutional.

In plus,  CCR afirma ca “aceasta atributie” [care atributie, mai exact?] poate fi delegata de presedinte. Iarasi, ceva ce nu exista in constitutie [sau altundeva?!]. Prin urmare ma intreb si eu, ca tot romanul care inca nu si-a pierdut interesul definitiv pentru politica, daca nu cumva CCR comite doua greseli grave, grave, grave.

p.s. Lansez niste intrebari, astept niste explicatii, daca se poate din partea cuiva care chiar se pricepe.  Nu exclud nici faptul ca s-ar putea sa ma insel eu.

Edit 31.07.2012: De cateva zile [27 iulie] a fost publicata motivarea CCR privind decizia de reprezentare a Romaniei la Consiliul European de catre presedintele tarii. Pentru cine se documenteaza, dau mai jos pasajul relevant care raspunde la intrebarea daca presedintele este “seful statului”, putand din aceasta pozitie sa delege atributii primului-ministru:

6. Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa, Preşedintele României a fost calificat ca şef al statului în mod implicit (a se vedea, în acest sens, Hotărârea nr.3 din 9 septembrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.216 din 11 septembrie 1996) şi, ulterior, explicit (a se vedea, în acest sens, Decizia nr.147 din 21 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.162 din 7 martie 2007).

Potrivit art.80 alin.(1) din Constituţie, Preşedintele României reprezintă statul român, ceea ce înseamnă că în planul politicii externe conduce şi angajează statul. Acest text constituţional îi permite să traseze liniile viitoare pe care statul le va urma în politica sa externă, practic să îi determine orientarea în planul relaţiilor externe, ţinând cont, desigur, de interesul naţional. O atare concepţie este legitimată de caracterul reprezentativ al funcţiei, Preşedintele României fiind ales de cetăţeni prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

În planul politicii externe, primul-ministru are competenţa constituţională de a asigura realizarea politicii externe a ţării [art.102 alin.(1) din Constituţie], ceea ce înseamnă că, în funcţie de orientarea stabilită de reprezentantul statului în plan extern, care este Preşedintele statului, Guvernul, prin reprezentantul său, urmează să implementeze în mod corespunzător măsurile faţă de care statul s-a angajat. Prin urmare, Curtea constată că rolul Guvernului în politica externă este unul mai degrabă tehnic, el trebuind să urmeze şi să îndeplinească obligaţiile la care România s-a angajat la nivel de stat. Aşadar, rolul Guvernului este unul mai degrabă derivat, şi nu originar, cum este cel al Preşedintelui României; aşadar, nefiind o putere delegată, ci proprie Preşedintelui României, reprezentarea statului poate fi delegată, printr-un act de voinţă expres, de către acesta atunci când consideră necesar. [de aici]

Ce-ar fi fost daca…

Ce ar fi de comentat mai intai? Drama personala prin care trece Adrian Nastase sau functionarea sistemului de justitie din Romania? Individul [condamnat, detestat versus respectat, admirat, martirizat] sau ansamblul social si institutional in care toate dramele individuale se intampla? Cat de mult cantaresc in tavalugul evenimentelor alegerile personale?

Ne putem imagina oare un scenariu alternativ la evenimentele de miercuri seara?

18.00 – la ICCJ avocatii lui Adrian Nastase si jurnalistii asteapta infrigurati momentul pronuntarii sentintei.

18.35 – Adrian Nastase nu a venit la Inalta Curte 

18.45 – Judecatoarea de la Inalta Curte de Casatie si Justitie citeste sentinta. Adrian Nastase este condamnat definitiv in dosarul “Trofeul Calitatii” la doi ani de inchisoare cu executare. El devine astfel primul premier postdecembrist ce va fi trimis la penitenciar.

19.15 – Adrian Nastase discuta de acasa cu ministrul de interne Ioan Rus la telefon. Are doua alternative: merge singur la penitenciarul Rahova sau vine acasa la el o echipa de politisti. In fata adresei din Zambaccian s-au strans deja toate televiziunile din Romania. Aproape ca razbate pana la locuinta de la ultimul etaj freamatul si nervozitatea. Adrian Nastase ii comunica lui Ioan Rus ca se va prezenta singur la penitenciar in urmatoarele doua ore. Nimeni nu va vedea catuse la mainile lui.

19.30 – Adrian Nastase isi suna colaboratorii apropiati si le spune sa transmita presei ca va tine o conferinta de presa in fata penitenciarului Rahova la ora 21.00.

20.30 – Adrian Nastase iese cu o masina personala din garajul locuintei si se indreapta spre penitenciar.  

20.55 – Adrian Nastase ajunge la Penitenciarul Rahova. Coboara din masina insotit de Ion Cazacu, avocatul principal, si de fiul mai mare, Andrei, in timp ce cativa oameni incearca sa-i faca loc si sa-l protejeze de multimea reporterilor si fotografilor care il asalteaza pe fostul premier. Adrian Nastase este tras la fata si pare obosit, insa emana un soi de liniste si de siguranta care nu il dau deloc aerul unui om infrant. Parca s-ar indreapta spre locul unei confruntari electorale la televiziune cu adversarul direct, Traian Basescu, nu spre un loc de detentie si umilinta personala. In jurul lui o furtuna de blitzuri, jurnalistii se calca in picioare.

21.00 – Adrian Nastase isi incepe mesajul in fata camerelor de televiziune. Are o voce calma, dar ferma. Este dezamagit de decizia instantei. Astepta un alt rezultat. Nu se considera infrant, pentru ca cei nevinovati nu pot fi infranti niciodata. Va intra pe poarta inchisorii cu fruntea sus, demn, pentru ca stie ca totul nu este decat o mascarada, un proces politic de la cap pana la coada. Daca Inalta Curte nu i-a dat dreptate, atunci CEDO ii va curata numele si va repara abuzurile la care a fost supus. Oamenii vor vedea pana la urma cine a avut dreptate si cine este vinovatul adevarat.

21.10 – Adrian Nastase intra pe poarta penitenciarului. Pentru un moment se intoarce spre camere si flutura sumar cu mana in semn de “La Revedere” . Usa se inchide in urma lui.

Progresul si logica pietei

Dintr-o lista de emailuri ce dezbate, ce surpriza, cazul Nastase gasesc acest pasaj referitor la un scenariu de dezvoltare pentru Romania:

Romania can do much better, it has so much unfulfilled potential, especially in terms of human resource – almost half the country is not included in the labor force and is not educated. We can grow on expanding education to rural areas, modernizing them with EU funds and expanding the market as well to include millions of new consumers. [de pe romania-economics, yahoo group]

Nu-i asa ca-i genial? Sa extindem piata, sa producem mai multi consumatori.  

 

 

Contractul democratic nu mai functioneaza – arata un sondaj ITUC

Un sondaj international realizat la comanda Confederatiei Internationale a Sindicatelor (ITUC) si dat publicitatii pe 12 iunie arata ca lumea muncii s-a schimbat dramatic in ultimii ani: dincolo de opozitia clara la masurile de austeritate, exista o majoritate clara de votanti ce nu mai cred ca guvernele lor servesc interesele cetatenilor.  

Informatii in detaliu despre studiul condus in 13 tari (Belgia, Brazilia, Bulgaria, Canada, Franta, Germania, Grecia, Indonesia, Japonia, Mexic, Africa de Sud, Marea Britanie si SUA) gasiti aici. Ce vreau eu sa semnalez este urmatorul lucru:

– 67% dintre cei intervievati cred ca bancile si institutiile financiare internationale au o influenta mult prea mare in deciziile de politica economica ale guvernului, in timp ce tot 67% dintre repondenti cred ca alegatorii nu au suficienta influenta asupra deciziilor de natura economica.

Usor usor ne indreptam spre o rascruce: ori discutie reala despre justitie economica (cu teme eco inclusiv, vezi infamele externalizari ale corporatiilor) ori conflict. Sper sa nu fie conflict. 😦

Biroul Electoral Central manipuleaza votul romanilor

De ce a decis BEC pe 28 mai sa dea o interpretare noua articolului 89 din legea 67/2004 republicata nu este important de stiut. Traim intr-o tara in care scenarita si conspirationismul sunt boli nationale, asa ca nu e nevoie sa ne spargem capetele cu gasirea unui raspuns.

Este totusi important de luat in considerare faptul ca noile reguli vin cu doar doua saptamani inainte de alegerile locale, desi marcheaza o schimbare radicala fata de felul in care voturile erau pana acum considerate valabil exprimate sau nule. Desi campaniile informare la noi au fost intotdeauna slabe spre ne-existente, romanii tot au reusit [in marea lor parte] sa invete doua reguli simple. Care pot fi vazute mai jos, asa cum au fost ele formulate de Autoritatea Electorala Permanenta in 2008:

Aceste reguli impamantenite sunt acum in conflict cu ce a hotarat BEC de la sine putere. Daca le “urezi” ceva candidatilor sau desenezi floricele/inimioare pe buletinul de vot, dar ai apucat sa pui stampila in patrulaterul unui candidat, buletinul de vot este considerat valid si votul tau valabil exprimat. La fel daca pui 6 sau 7 stampile intr-un singur patrulater sau daca stampila atinge doar putin un patrulater anume (fara sa atinga alte patrulatere).

Ce s-a intamplat este fara doar si poate o porcarie. Altfel nu poate fi calificata. Oamenii nu vor putea fi informati la timp, nici macar daca BEC, AEP sau cine o mai fi avand prerogative in tara asta sa vegheze la corectitudinea votului s-ar fi apucat de facut campanie non stop, cu spoturi fara numar la radio si tv.


Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii

+++ Acest blog promoveaza IN CONTINUARE reforma morala si spiritul pasoptist. In acelasi sens intelege sa promoveze si rugby-ul, ca sport si ca atitudine.+++

Enter your email address to subscribe to this blog and receive notifications of new posts by email.

Join 526 other followers

Twitter Updates

Da o sansa copiilor nostri

RSS George Orwell – fantoma cu blog

  • 15.11.42
    Church bells rung this morning – in celebration of the victory in Egypt. [1] The first time that I have heard them in over two years. [1] Following the attack launched at El Alamein on 23 October 1942, the Eighth … Continue reading →
Spune NU drogurilor!
Add to Technorati Favorites
hit counter


My blog is worth $4,516.32.
How much is your blog worth?