scorpionul, adevarurile universale si sinucigasii

Uitati, va rog, de zicerea aceea ajunsa populara care spune ca Romania e cu 50 de ani in urma lumii civilizate. O fi, probabil, asa numai in materie de fite si de accesorii de moda, in rest, ca natie, noi n-am ajuns inca nici macar in iluminism. De ce spun asta? Ma uit nu doar la apetitul romanilor pentru macabru [sic!], care se reflecta in cele mai surprinzatoare forme si domenii [emisiunea lui Mircea Badea reprezentand un exemplu de mentionat aici], ci si la incercarile penibile rudimentare de manipulare a comportamentului electoral prin apelul la pasiunea lor [la fel de mare] pentru ocult.

Nu mai dau exemple din trecut [va aduceti aminte de fetita in alb din campania de la europarlamentare?], nici nu mai pomenesc aici de faptul ca in fiecare discurs mai important e musai sa se auda de vointa si bunavointa lui Dumnezeu [ca doar politicienii trebuie sa para nu doar buni crestini, ci chiar “unsii” lui Dumnezeu], avem cateva foarte bune la indemana din campania asta pentru referendum.

Bunaoara scorpionul lui Victor Ponta, cel care “inteapa” oamenii. Victor Ponta n-a uitat, in ultimele doua saptamani de cand l-am auzit prima data, sa vorbeasca de scorpion la nici o manifestare de campanie. Nici macar la interviurile recente de la televizor. Si, desigur, nici macar la ultimul meeting de ieri de la Bucuresti. Nu stiu ce Aliodor Manolea o fi stand in spatele celor care au gandit campania si mesajele, mie unuia imaginea cu scorpionul nu imi trezeste nici un fel de frica viscerala sau repulsie. Nu asa cum, de exemplu, imaginea unei “naparci” ar face-o. Nici “intepatura”, oare cati oameni ar putea fi determinati sa voteze la referendum pe baza unei “intepaturi”? Cam toti atatia cati se ingrozesc de vederea unei seringi.  

Apropo, re-aparitia lui Aliodor Manolea e un fenomen de studiat in sine. Azi ne comunica din Jurnalul ca Traian Basescu a pierdut pana si sprijinul fortelor intunericului 🙂 Pentru o privire mai sobra insa se arata primitivismul si nenaturalul din spatele unor asemenea intreprinderi mediatice – banalitati vandute cu titlu de intelepciune universala:

societatea noastră este în suferinţă. Pentru că este îmbolnăvită de de ego-ul lui Traian Băsescu. Noi, cu toţii, putem aplica cele patru adevăruri universale:1.Există suferinţă.2.Suferinţa are un început.3.Suferinţa are un sfârşit.4.Există o cale de a elimina suferinţa.Pentru noi, calea pentru eliminarea suferinţei este votul pentru demitere.Eu votez DA pentru demitere. [de aici] 

Las la o parte faptul ca “adevarurile universale” ale lui Manolea imi par niste biete rastalmaciri nefericite ale celor asa-numite “patru adevaruri nobile” ale budismului [1. viata este suferinta; 2. suferinta vine din atasament/dorinta; 3. daca poti elimina dorinta, poti elimina suferinta; 4. calea de a scapa de suferinta este cunoscuta. Funny sau nu, pentru budisti eliminarea suferintei inseamna iluminare 😀 ], mi-e teama ca ne vom confrunta mai degraba cu un val de sinucideri decat cu vreun efect pervers la urne pe 29 iulie. Oricum, astept dezvaluirile din aceasta seara ale lui Manolea, fostul facator de minuni, de facute si desfacute al lui Traian Basescu. Anticipez un nou Mudava moment la televizor.

Romania politica se duce toata pe jepii mici

Zilele astea parca a innebunit toata Romania. Ma rog, toata Romania politica. Acuzatiile curg garla din toata partile, institutiile sunt pe rand dezbracate pana si de ultima bruma de credibilitate [politicienii si-au pierdut credibilitatea de mult], in fiecare zi televiziunile titreza o avalansa de breaking news politice, adica fara importanta.

Parca intreaga comenduire politica a tarii [ma feresc sa mai pronunt cuvantul “elita”] a luat-o razna. Gravitatea acuzatiilor nu mai impresioneaza insa pe nimeni, despre consecinte personale nu mai poate fi vorba, toate costurile sunt – carevasazica – socializate. Lumea politica a intrat in vacanta. De gandire. E ca atunci cand, de dragul unei aventuri de weekend, te aventurezi cu toata familia pantofara pe o poteca de munte ingusta, abrupta, alunecoasa. Romania politica a pornit parca la hiking pe Jepii Mici. Cu pas saltat, pe langa prapastia care ranjeste cu toti dintii. 

P.S. Duminica am urcat pe platoul Bucegilor. La coborare spre Busteni, pe Jepii Mici, am intalnit o astfel de familie, un el pe la vreio 40 de ani, o ea cam la fel, o fata de 12 ani si o alta de 6. In adidasi toti. Fara rucsac, fara apa la ei. Fara sa aiba habar cat de dificil si de periculos e traseul. Am vrut sa-i intorc din drum, de-abia incepusera coborarea, inca s-ar fi putut intoarce la Cabana Caraiman, timp ar fi avut destul. Femeia insa [!!!!] mi-a raspuns ca “vor o aventura”, sa aiba ce povesti acasa. Sper din tot sufletul ca au ajuns cu bine, sa poata povesti.

Scuze pentru calitatea pozei, e facuta cu un telefon fara fitze.

Generatia adoctrinatilor

Ia uitati ce scrie colegul Vio Bota de la Timisoara despre declaratiile proaspatului uselist pesedist fost pedelist, senatorul Gheorghe David:

deja asistam la prostitutie politica, cu adoctrinati.

Nici nu e greu sa iti dai seama cat adevar e in propozitia asta. “Transferul” lui Gheorghe David survine cu o intarziere de exact doua luni, mai exact 60 de zile, de la caderea guvernului MRU, cand liderii USL afirmau ca expira termenul pentru dezertarea din barca puterii PDL. De atunci a mai curs multa apa pe Dambovita si multe placinte cutre de politicieni au schimbat in mod convenabil anturajul. Zic totusi ca senatorul de Timis ar merita un premiu special, o diploma, ceva, pentru sinceritate. E primul care recunoaste pe sleau ca in practica politica de la noi doctrina, valorile, principiile, adica fix acele lucruri care construiesc si modeleaza reprezentarile noastre despre societate nu joaca nici un rol. Nici unul.

Ceea ce stiam cu totii de mult, dar acum parca am ajuns la o statie finala. Politicienii nostri nu mai sunt interesati nici macar sa se ascunda. De fapt de cine sa se ascunda?! De jite si de jitei? Jiteloooooooooor, va trebuie altceva decat furaj? Muuuuuuu….. 😦  [n-ar nici o legatura cu faptul ca domnul senator e membru in comisia pentru agricultura din senat]

Bine ati venit in epoca autoritarismului, bucurati-va!

Serghei Karaganov scrie un articol intitulat “The Age of Authoritarian Democracy” pe globalaffairs.ru. Cu diagnosticul lui sunt in mare parte de acord, mai ales in privinta destinului statului social si a redistributiei bunastarii in tarile Vestului democratic dupa caderea blocului comunist.

Triumfalismul elitelor neoliberale din anii 90 a servit ca o morfina pentru clasa mijlocie pe care se construisera in perioada Razboiului Rece societatile Occidentului civilizat si care dupa 1990 a mai avut relevanta doar ca masa de consumatori, putand fi astfel lasata la cheremul “mainii invizibile” si a rechinilor din finante.

Criza economica din ultimii ani e inceputul unei noi epoci, crede Karaganov. O epoca in care Vestul, pentru a rezista competitiei globale, va imbraca din ce in ce mai mult haina autoritarismului (impunand masuri de austeritate nepopulare in randul electoratului) si in care Estul, reprezentat de tari precum Rusia sau China, va ceda mai mult cerintelor de democratizare ale propriei clase mijlocii aflate in expansiune. In felul acesta Vestul si Estul s-ar (re)intalni sau (re)alinia pe terenul democratiei autoritariste (controlate), nu pe cel al democratiei participative, de tip occidental.

” The world’s power centers are beginning to counterbalance each other, undermining hegemonic ambitions and heralding a creative instability based on genuine multipolarity, with people gaining greater freedom to define their fate in the global arena.” [de aici]

Nu stiu de ce, dar banuiala mea e ca o astfel de evolutie mai degraba spre satisfactia marii finante mondiale ar conduce, si nu spre o (presupus) mai mare libertate a oamenilor simpli de a-si defini propria soarta. Ma tem teribil de ce se poate ascunde in spatele unor termeni precum “creative instability“, ultimii ani stau marturie pentru asta.

despre sloganuri

[Credit for photo: http://media.photobucket.com/image/funny%20slogan/nirug21/Funny%20Pics/good-cheap-fast-services.jpg]

Citeam azi pe facebook la un prieten despre sloganurile care ti se intiparesc in memorie, dar despre care nu vorbeste nimeni la modul serios. Dintr-un foc se distanteaza doua:

– “Dreptate si Adevar” care astazi pare o gluma proasta, daca privim in urma la iarna vrajbei dintre PNL si PD: unul a ajuns intr-o uniune cvasi-conjugala cu un partid de stanga, alalalt a ramas cu copiii. De platit pensia alimentara o platim noi, asta se stie;

– “Siguranta si Incredere”, sloganul Politiei Romane. Te umfla rasul daca stai sa te gandesti: nu poate fi vorba de nici una dintre cele doua. Suntem in siguranta doar pentru ca la noi infractorii inraiti sunt mai cu bun simt decat prin alte parti. Iar despre incredere…Ca sa reflecte realitatea ar trebui completat sloganul cam asa: “Siguranta ca esti pe cont propriu si incredere ca iti baga mana in buzunar oricum.”

Cu ocazia conversatiei de pe facebook am aflat si un slogan nou: cel al CNAS-ului, recte Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, adica cea care ne administreaza banutii pentru caz de boala. Sloganul suna cam asa: “Eficacitate si accesibilitate pentru sanatate”. Macar stim ca stam bine cu rimele :)))

Ministrul Baconschi viseaza orezarii romanesti pe banii arabilor

N-am mai scris de mult pe blog, dar interviul luat de Hotnews ministrului de externe Theodor Baconschi m-a facut brusc sa vreau sa scriu cateva randuri. In primul rand interviul demonstreaza inca o data – daca mai era nevoie – cat de puternica si de extinsa este fabulatia in unele minti. Ar fi nevoie de o mica paranteza aici: daca in lumea divertismentului fabulatia poarta denumirea impamantenita de science-fiction si isi pastreaza o conotatie inofensiva, in lumea diplomatiei ea se cheama polit-fiction si produce consecinte nefaste pentru toata lumea. La acest din urma fel de fabulatie ma refer in cele ce urmeaza.

Romania se confrunta cu provocari foarte serioase in plan extern, mai cu seama in interiorul UE, insa reactiile Romaniei sunt parca din alt film. In loc sa ne preocupe absorbia fondurilor europene pentru a dezvolta tara si pentru a crea locuri de munca  care sa aduca, aici la noi in tara, bunastare economica si integrare sociala si sa potoleasca, la ei in tarile Europei Occidentale, ingrijorari intemeiate si reactii extremiste, alergam dupa potcoave de cai morti prin Golful Persic, poate poate vom gasi investitori care sa arunce direct cu bani in noi (vorba aia: investitii directe nu asta inseamna?). Sa intelegem asadar ca daca n-a mers cu chinezii (s-au n-a fost voie de licurici?!) poate avem sanse mai mari cu arabii. Pana insa ca orezariile arabilor sa se materializeze ar trebui sa ne gandim ca si sauditii si quatarezii sunt nitel ocupati cu valul de revolte si revolutii extrem de contagioase care ameninta sa destabilizeze regiunea si sa le prabuseasca regimurile.

In tot acest timp nu facem mai nimic sa adresam problema capacitatii noastre institutionale foarte slabe de a folosi ceea ce Europa ne da gratis, ba nu, pardon, ne implora sa folosim: bani pentru dezvoltare. Pentru asta insa ar trebui sa organizam chestii mult mai spectaculoase decat ridicarile cu elicopterul de prin (unele) vami. Aici polit-fictiunea  domnului ministru Baconschi e subtire, la fel de subtire precum cariera sa politica din PD-L. Cam atat despre domnul Baconschi.

dementi si nebuni mai mici

In Standard.ro e publicat regulat un nene, numit Mihai Giurea, care scrie niste grozavii ce probabil il sperie si pe el in rarele momente de luciditate pe care sper ca le are din cand in cand.

Nu stiu daca e ceva de care sa ne ingrijoram sau sa ne amuzam, efectul e prea ambiguu pentru a-mi permite o distinctie clara, cu siguranta insa astfel de dementi si de nebuni mai mici vor fi din ce in ce mai vizibili in zilele care vor veni.

“Degeaba vă e frică de bătaie. Fără asta nu scăpați!

Reforma nu s-a făcut nicăieri în lume fără violență. Cu excepția Poloniei în 1990, pentru că polonezii sunt anticomuniști și catolici (dar nu e cazul românilor). Ce ar trebui să facă un guvern serios? În primul rând, să le spună românilor clar și pe față, ce planuri are cu țara: și cu Codul Muncii, și cu Codul Fiscal, și cu Constituția. Adică să fie corect!

Dar să pregătească și bastoanele de cauciuc. Să-i concedieze pe loc pe toți jandarmii, polițiștii, ofițerii cu simpatii comuniste, care în condiții de luptă refuză să îndeplinească ordinele (cum s-a întâmplat la Costești, când au atacat minerii). Să-i trimită la coadă la șomaj! Daca e nevoie, chiar să ceară sprijinul trupelor străine (dar sa fim serioși, nimeni n-o să riște șomajul).

După care, nu numai că nu ar trebui să evite lupta de stradă, ci dimpotrivă, chiar să o provoace. E oricum inevitabilă, și cu cât mai repede, cu atât mai bine. Cu cât trece timpul și se acumulează presiunile sociale, cu atât numărul oamenilor nemulțumiți crește. E pierdere de vreme orice dialog social cu comuniștii, pentru că ideile lor sunt total anti-economice. Ei au condus România timp de 20 de ani și rezultatul e falimentul. Ce să mai discuți cu ei?

Problema statului social român nu se va rezolva decât cu bastoane de cauciuc peste gură.” [de aici]

Stiu ca n-ar trebui sa-l citez pe individ, insa am o intrebare legitima: cum de o publicatie ca Money.ro publica pe platforma sa de comentarii, de altfel destul de curatica, neni odihniti [sau dimpotriva oameni prea agitati] ca respectivul de mai sus? Astia nu au leac neam…