Aligica, MRU si turbarea de cap

In limba latina starea de confuzie era exprimata prin doua cuvinte:  primul, confusio, -onis insemna la baza amestecarea a doua materii diferite, incurcatura. Al doilea cuvant, turbatio, -onis, era ceva mai precis si avea ca inteles deranjamentul, dezordinea. Limba romana a mostenit ambele cuvinte, insa nimeni nu mai face o legatura directa intre confuzie si turbare, desi la nivel popular mai este folosita inca expresia “turbare de cap” care tot zapaceala, confuzie inseamna.

Trebuie sa spun din capul locului ca am fost impins [adica fara voia mea] la acest exercitiu etimologic de ultima contributie jurnalistica pe Contributors a prestigiosului Dragos Paul Aligica, pe care, pentru economia discursului si pentru a fi in ton cu moda, il vom numi scurt si la obiect DPA, fara a vrea insa catusi de putin sa facem aluzie la cel putin la fel de prestigioasa agentie de stiri germana Deutsche Presse-Agentur. Dar sa nu divagam…

Concret despre ce este vorba: DPA scrie un articol despre MRU. Si o face imprumutand stilul bombastic0-plamanistic de mare aploare facut cunoscut in gazetaria de la noi de TRU. DPA ataca ceea ce crede el ca sunt trei neintelegeri, trei erori de interpretare de pe scena publica romaneasca cu privire la intentiile lui MRU si ne anunta, in subtext, ca va urma ceva nemaipomenit in perioada urmatoare in legatura cu “pozitionarea pe spatii largi” a sus-numitului personaj. Si ne insira astfel trei teze cu titlu de fatalitate: 1) MRU nu a aparut din neant si nu se va duce inapoi in neant, 2) initiativa lui MRU nu e partid politic, ci o organizatie dintr-un portofoliu de instrumente institutionale [sic!] si 3) relatia lui MRU cu PDL e mai simpla decat pare, adica lipseste cu desavarsire.

Modul de argumentare e sublim: se bazeaza pe expresia criptica “in lumina a tot ce stim [despre MRU]”, insa de fapt noi nu stim nimic despre intentiile lui Mihai Razvan Ungureanu, asta fiind si problema cu el. Toata lumea asteapta sa se hotarasca: merge sa isi caute “ungureni”, face un partid nou, se lasa de politica etc. Tezele insele sunt niste gogomanii remarcabile, tocmai bune de crezut pentru prostii intelectualilor, adica acel public semi spre semi-semi-doct care inghite pe nemestecate tot ce produc justificatorii de scheme de joc ale presedintelui-jucator.

Teza 1 ar fi fain sa fie adevarata, numai ca MRU a aparut in politica romaneasca pe tiparul “maimutoiului implementat”, ca sa folosesc vorba de duh a primarului care este. Fara sa aiba cea mai mica legatura cu politica de partid, Mihai Razvan Ungureanu a fost pus de Traian Basescu sa execute un rol. A ajuns in fruntea bucatelor pentru ca i s-a propus si el nu a putut rezista propunerii. Precizarea e importanta, pentru ca el nu s-a pozitionat singur in nici un fel, nici nu ar fi putut, avand in vedere ca este un emanat al lui Basescu. Asadar putem arunca la gunoi fraze sforaitoare de genul: “este destul de clar ca actualele miscari ale lui MRU sunt expresia publica a unor decizii si investitii strategice facute cu ani in urma, nu o improvizatie de moment.”

Nici teza numarul 2 nu e mai stralucita. Intr-adevar, unii de la PD-L au reactionat ca si cum “Initiativa Civica” ar fi fost un proiect de partid politic, cand in fapt era vorba despre un ONG care sa faca cel mult concurenta institutului lui Teodor Baconski, si el un politician implementat ca si MRU, dar fara initiale. Nici nu e de mirare ca Teodor Baconski e unul dintre primii care au reactionat. Dar asta nu-l face pe Aligica, adica DPA, mai putin gogoman cand afirma ca: “Tipul de abordare politica a lui MRU presupune construirea unei platforme institutionale, a unei baze de capital social si politic, a unei retele sociale si a unei infrastructuri intelectuale pe termen lung.” De unde rezulta asa ceva, de unde e clar ca “o buna parte din aceasta baza de operare a fost deja [sic!] creata pe tacute in toti acesti ani” nu ar putea intelege nimeni cu exceptia lui DPA.

A treia teza, cu relatia simpla dintre MRU si PD-L, e cea mai penibila dintre toate. Aflam de la DPA ca a fost “clarificata si decisa deja”, deci iarasi o fatalitate. MRU e solutia pentru PD-L. Cu alte cuvinte, daca il accepta pe MRU atunci scapa de probleme si se reformeaza. Pe ce se bazeaza un asemenea pronostic, asta iarasi ne lasa autorul in ceata. In plus, nu l-a acceptat partidul cand MRU era mot la guvern si putea face mult bine. De ce l-ar accepta acum, cand MRU a ramas doar cu initialele si mai ales el insusi o da in mod repetat pe dupa cires cand e intreabat de la obraz ce si cum are de gand.

Ca Aligica il umfla pe MRU ca pe o basica si presupune chestii si incearca sa le fixeze in constiinta publica cu titlul de certitudini, desi in capul sau e o confuzie maxima intre proiectiile sale intime si realitatea stearpa a subiectului pe care il trateaza, nu ma mira: sportul asta nu e nou, la noi dezbaterea politica nu are adancime, totul este la suprafata, ca pe o balta statuta, unde destinul maxim e sa mori sufocat de lintita cea marunta. Si totusi, ce asteptari poti sa ai de la un balon de sapun? Nu e asta deranjament, nu e asta turbare la cap?

Advertisements

0 Responses to “Aligica, MRU si turbarea de cap”



  1. Leave a Comment

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s




Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii

+++ Acest blog promoveaza IN CONTINUARE reforma morala si spiritul pasoptist. In acelasi sens intelege sa promoveze si rugby-ul, ca sport si ca atitudine.+++

Enter your email address to subscribe to this blog and receive notifications of new posts by email.

Join 526 other followers

Twitter Updates

Da o sansa copiilor nostri

RSS George Orwell – fantoma cu blog

  • 15.11.42
    Church bells rung this morning – in celebration of the victory in Egypt. [1] The first time that I have heard them in over two years. [1] Following the attack launched at El Alamein on 23 October 1942, the Eighth … Continue reading →
Spune NU drogurilor!
Add to Technorati Favorites
hit counter


My blog is worth $4,516.32.
How much is your blog worth?