Archive for January, 2010



stanga si clasa mijlocie

Anuntam acum cateva postari in urma [o dilema, dar nu un obstacol pentru stanga democrata] ca, in opinia mea, in anii viitori batalia suprema va fi dusa de partidele politice romanesti pe un grup de alegatori momentan insuficient conturat: clasa mijlocie. Si mai spuneam atunci ca daca stanga romaneasca va da acestui grup social atentia cuvenita va insemna pentru partid intrarea intr-un cerc virtuos al modernizarii.

Personal nu stiu daca exista studii fundamentale privind relatia dintre stadiul de dezvoltare al clasei mijlocii si gradul de modernism al partidelor politice. Exista insa multe motive sa consideram ca in aceasta relatie se ascunde cheia iesirii din imobilism si blocaj pentru politica romaneasca, avand in vedere ca numai clasa de mijloc se poate dezvolta independent de clasa politica, in timp ce categoriile nevoiase sunt “captive” ale statului asistential (respectiv partidului aflat la guvernare), iar clasa superioara cauta sa isi asigure rente consistente “colaborand” cu partidele. Mai mult, dintre toate categoriile sociale, doar clasa mijlocie se identifica fully cu ideea de “progres” social si economic, or progresul va fi, pentru Romania in special, multi ani de acum inainte un cal de bataie. Iar stanga romaneasca, fie ea de emanatie autohtona sau inspiratie occidentala, trebuie sa isi asume un discurs progresist si o politica corespunzatoare pentru a se misca in pas cu timpurile. 

Vestea buna este ca exista deja un discurs articulat despre relatia dintre stanga si clasa mijlocie. Un astfel de discurs a fost rostit la reuniunea de vineri, 22 ianuarie, pe tema “Perspectivelor ideologice ale stangii romanesti”. El merita – cred eu – redat in integralitate pentru ca din el avem multe de invatat si, mai ales, de reflectat.

“Partidul Social Democrat din România, la fel ca şi celelalte partide social-democrate din Europa, trăieşte aceeaşi stare de stupoare că în pofida dificultăţilor create de criza globală, populaţia nu îi mai acordă încredere majoritară.

Este momentul să recunoaştem că şi noi, ca şi ceilalţi colegi din Europa Occidentală, ne-am lăsat seduşi de succesul unora dintre ideile neo-liberale. În practica noastră politică, amendând pe ici pe colo unele dintre politicile care ni s-au părut de succes, le-am adoptat şi noi. Ele s-au reflectat, în timp, întâi în discursul nostru, în politicile noastre publice, apoi în programele politice. Şi în final decontăm pentru că se reflectă chiar în electoratul nostru.

Am pierdut pentru că nu am văzut că succesul politicilor neo-liberale s-a construit pe fluxuri de bani care nu aveau corespondent în bunuri şi servicii. Social democraţii nu sunt nici acum îndrituiţi să propună electoratului soluţii de guvernare în care chiar să creadă. Electoratul nu ne mai crede pentru că noi am greşit faţă de electoratul natural care nu este format, pentru un partid social democrat care a ajuns la guvernare, numai din voturile clasei muncitoare sau numai din voturile sărăcimii. O bună parte din voturi au venit dintr-o zonă care aspira să devină, sau era deja, clasă mijlocie. Mărcile de guvernare ale partidelor de stânga europene nu au fost numai în protecţia socială, securitatea socială, ci şi în câteva politici care ţin de bunuri şi servicii comune, pe care le-a sprijinit.

Clasa mijlocie a crescut, şi în SUA chiar, şi în Europa Occidentală, în momentul în care statul şi-a asumat să organizeze şi să subvenţioneze parţial câteva lucruri care costau mult – în deceniile acelea au însemnat apă curentă, canalizare, telefon, energie electrică, transport, telecomunicaţii. Între timp, unele dintre ele nu mai trebuiesc subvenţionate, de exemplu telefonia, dar au intervenit în costurile unei familii obişnuite de salariaţi alte produse şi servicii. Acestea ar trebui să fie sprijinite, poate nu neapărat prin subvenţie, poate printr-un anumit tip de organizare şi supraveghere a pieţei speciale a acelor servicii astfel încât costurile lor să permită să se pornească din nou ascensorul social.

Puţini români au reuşit să facă parte din ceea ce se cheamă clasă mijlocie, iar în prezent clasa mijlocie incipientă se restrânge. Acest lucru se vede astăzi când aceştia nu-şi mai pot plăti creditele. Astfel, partidele de stânga, în momentul în care au acceptat necesitatea economică de a privatiza fie managementul, fie anumite servicii publice de natură economică, nu au avut grijă ca cei care au preluat aceste activităţi să nu se comporte clandestin, să nu pună sarcini imense chiar pe clasa mijlocie. PSD a mai greşit şi în privinţa politicii de protecţie socială, căreia nu i-a acordat atenţia cuvenită. Astfel, avem bugetul cel mai ruşinos în ce priveşte protecţia socială: 12% din care 10% sunt de fapt contribuţiile sociale. Avem un buget de şomaj şi formare profesională de sub 5% din PIB. De aceea în acest moment nu mai putem vorbi de un stat social, ci de filantropie de stat şi atât.     

Dacă stânga nu se uită la aceste lucruri şi acceptă ideea că un stat modern se poate afla în echilibru în condiţiile în care actorii economici nu se poartă responsabil, ci clandestin faţă de bunurile comune, se dă posibilitatea capitalului să-şi constituie excedent de exploatare de peste 50% din valoarea adăugată creată, lăsând pentru plata salariaţilor doar 30%, toate acestea înseamnă că nu ne facem datoria ca partid social-democrat. [Interventia doamnei Elena Dumitru]

excluderile face bine partidului [PSD]

Adriana Dutulescu [unica Dutulescu!!!] iese astazi in Jurnalul cu un articol intitulat shoc: “Geoana loveste cu excluderi“. Te si intrebi – dupa ce citesti despre ce este vorba – cum de s-a ajuns aici, in contextul in care toata lumea din partid si din afara lui vorbeste despre tabere, grupuri si formule de conducere.

Am subliniat cuvantul formule pentru ca pare sa fie “cuvantul-bidon” al zilei, intrucat nu este pentru nimeni clar ce anume inseamna si nici nu are virtuti semantice deosebite decat poate pe acelea de mister si incertitudine, doua caracteristici cu care opereaza la noi schimbarea, de orice fel ar fi ea. 

In timp ce – dupa cum spuneam – lumea dezbate [cred ca asta e cuvantul exact] despre formule, pastrandu-se asadar dupa tipic intr-o sfera destul de abstracta [bineinteles cu scopul de a eluda meandrele concretului], apare pe piata ceva foarte concret, cu nume si date de problema. After all, ce poate fi mai implacabil si mai concret in viata de partid ca o excludere?! 

Nu despre articolul in sine vreau insa sa discut aici. Helas, personal mi se pare prost documentat si incomplet, jurnalistic vorbind. Mai semnificativ mi se pare insa primul comentariu aparut la articol, pentru ca pune in lumina lamuririle de rigoare cu privire la excluderi, completand astfel – absolut involuntar – motivul oficial enuntat [necritic] de articolul Adrianei Dutulescu [pentru ca “sunt vanduti lui Basescu”]:

Numitii vizati de excluderi se fac asadar vinovati, pe langa acuzatia rostita de gura literatului domn Vanghelie, sau mai exact, in sensul acuzatiei rostite de aceeasi augusta persoana, de urmatoarele:

– exces de limbaj care socheaza electoratul;
– atacuri asupra colegilor;
– impotenta [cu majuscule] in alegeri; si, negresit,
– atacuri asupra colegilor. 

Este, cred, evident ca aceste lucruri indeobste nu fac bine partidului. Indraznesc insa sa intreb ce anume face bine partidului? Ca poate stie tot domnul Vanghelie si ne spune si noua.

pizza facuta acasa

In sfarsit, am facut prima mea pizza. Am documentat aproape toate momentele productiei. Din pacate gemenii si-au bagat coltisorii in cablul de transmisie date si nu pot descarca pozele pe calculator. Trebuie sa astept pana luni cand merg la birou. In fine, a iesit o pizza grozava, cu aceeasi consistenta a blatului ca la pizzerie si cu un topping bogat. Langa pizza a mers si o bere ursus ceva de nedescris.  

My point: there isn’t any, just a simple plain homemade pizza.

Later edit: uite ca atasez si pozele. Luati pozele ca atelierul meu de pizza. Daca sunt doritori, imi puteti scrie si stabilim impreuna un nou atelier. 🙂 Mai ofer, pentru cine este interesat, atelier de bucatarie chinezeasca.

Poza 1: se vede aluatul pus la crescut pentru a doua oara si o parte din ingrediente: mozzarella, blue cheese [care ii da un gust special] si masline cu samburi. Nu folositi masline fara samburi pentru ca nu au gust bun. Luati din alea cu samburi si zdrobiti-le usor pe un fund de lemn pentru a scoate samburele.   

Poza 2: aluatul este intins pentru a forma blatul de pizza. Am folosit faina normala, nu din aceea pentru paine, si mi-a fost teama ca aluatul nu va fi suficient de elastic si se va rupe. Dar am facut blatul relativ usor.

Poza 3: blatul intins in tava pe folie de cuptor [nu puneti faina pe folie, nu se lipeste] si uns cu sosul special de pizza. Nu ma intrebati cum l-am facut. Se gasesc retete multe si variate. Folositi insa, va rog, oregano si busuioc.

Poza 4: topping-ul: salam victoria, salam sandwich, ciuperci, ardei gras, masline negre, mozzarella, blue cheese. Am mai pus ulei de masline pe deasupra, putina sare de mare si putin piper negru inainte de a baga pizza in cuptor. 

Poza 5: rezultatul final [scuze, lentila de la aparatul foto se aburise]
 

Miron Mitrea la conferinta: fresh from the baking room

– am reusit sa ne pastram doar electoratul pasiv;
– am reusit sa pierdem aproape in totalitate electoratul de stanga activ;
– reforma statului: politicienii ar trebui sa se gandeasca la cum vor sa traiasca cetatenii, dar mai ales la cum nu vor sa traiasca cetatenii;
– statul nu poate ramane un spectator pasiv: ar trebui sa ne asumam si noi diferenta existenta in occident intre free market si fair market; piata nu poate fi corecta, de aceea statul trebuie sa intervina;
– statul roman este slab, puterile in stat sunt in competitie si nu in colaborare;
– sistemul electoral: nu cred ca puteam gasi unul mai prost; s-a ajuns la situatii inacceptabile pentru democratie, sunt pentru un sistem majoritar intr-un tur;
– o parte din parlament ar trebui ales proportional, iar cealalta parte prin vot uninominal pentru a pastra reprezentarea locala;
– finante: flat tax este incorecta din punct de vedere social;
– trebuie sa avem grija sa alimentam in mod corect bugetulan pentru ca statul trebuie sa fie principalul vector de investitii si sprijin major pentru populatia activa;
– avem nevoie de o reforma a structurii sociale;
– ar trebui sa facem o distinctie clara intre functiile politice din partid si administratie: politizarea administratiei nu ne serveste la nimic, pentru ca ne creeaza si noua probleme; oricum asa nu putem nici reforma statul si nici noi ca partid nu ne perpetuam asa;

Cristian Diaconescu la conferinta: fresh from the baking room

– Tensiunile intre saraci si bogati, nesiguranta privind siguranta zilei de maine duc la reactii radicale
– Primele masuri ale nazismului au fost suprimarea pluralitatii si a diversitatii
– in privinta politicilor publice asistam la mercantilism politic, adica partidele se definesc doar in raport cu resursele, fara program real si fara morala
– nu exista nici un fel de dezbatere pentru cei care pierd;
– ratiunea de stat a social-democratiei trebuie sa se opreasca la limita libertatilor individului, libertati pe care are datoria sa le apere;
– exista un mesaj de stanga doar daca acest mesaj este acceptat de societatea civila; este important sa dam sindicatelor mesajul nostru cu statut de mandat, pe care sa-l transmita mai departe membrilor lor; ne-am limitat la o relatie tactica;

Ion Iliescu la conferinta: fresh from the baking room

– avem nevoie de o clarificare strategica si nu de o pozitionare tactica;
– nu oricine poate reprezenta partidul;
– revolutia din 89 a fost facuta de muncitorime, bineinteles au existat cativa tineri temerari la Timisoara si in alte parti, dar fara implicarea muncitorilor, a caror majoritate erau membri de partid, revolutia nu ar fi luat amploare;
– dreapta a confiscat revolutia, desi castigarea libertatii s-a facut de catre muncitorime;
– am cedat fara prea multa opozitie in fata dreptei in chestiuni ca proprietatea si fiscalitatea;

Adrian Nastase la conferinta: fresh from the baking room

Bun, scriu de pe mobil. Asa ca foarte pe scurt, ce a spus Adrian Nastase la conferinta “Perspective ideologice pentru stanga romaneasca”:

– pana acum am pus prea mult accent pe proprietate, cazand in capcana dreptei, si ar fi trebuit in schimb sa vorbim despre munca;
– avem nevoie de un nou concept pentru egalitate, nu doar ca egalitate de sanse, ci ca egalitate de incluziune;
– sunt pentru o politica fiscala diferentiata;


Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii
Leacul Durerii

+++ Acest blog promoveaza IN CONTINUARE reforma morala si spiritul pasoptist. In acelasi sens intelege sa promoveze si rugby-ul, ca sport si ca atitudine.+++

Enter your email address to subscribe to this blog and receive notifications of new posts by email.

Join 526 other followers

Twitter Updates

Error: Twitter did not respond. Please wait a few minutes and refresh this page.

Da o sansa copiilor nostri

RSS George Orwell – fantoma cu blog

  • 15.11.42
    Church bells rung this morning – in celebration of the victory in Egypt. [1] The first time that I have heard them in over two years. [1] Following the attack launched at El Alamein on 23 October 1942, the Eighth … Continue reading →
Spune NU drogurilor!
Add to Technorati Favorites
hit counter


My blog is worth $4,516.32.
How much is your blog worth?