
Sursa: Technorati.
Humilitas occidit superbiam – Humility kills pride

Sursa: Technorati.
Cum defineste Technorati blogosfera activa:
The ecosystem of interconnected communities of bloggers and readers at the convergence of journalism and conversation.
Ma intereseaza definitia asta din perspectiva blogurilor politice. Nu pot observa decat o legatura foarte firava cu jurnalismul [reporting - definitia ingusta, pentru ca exista articole de opinie si in mainstream media], cel putin pentru o parte dintre bloguri. Blogurile politice sunt in majoritatea lor bloguri de opinie, pentru ca preiau stiri, comenteaza/interpreteaza si educa [formeaza opinii]. Sa luam bunaoara chiar cazul blogurilor scrise de jurnalisti de pe politic, cum este blogul lui Doc sau blogurile de pe Cotidianul [Patrasconiu, Lucescu]: si aici accentul nu cade pe transmiterea de stiri, ci pe citarea [link catre articol] in context si dezvoltarea lor impreuna cu readershipul.
In definitia data de Technorati s-ar incadra mult mai bine blogeri de tipul lui Cristi Sutu sau Iosif Buble. Blogul este in cazul lor un fel de extensie in virtual a activitatii profesionale. Dar nici ei nu ajung la acelasi raport intre stire si comentariu ca Huffingtonpost.com :).
Update: In definitia data de Technorati [Day 1: Who are the bloggers] mai este si impartirea blogurilor in cele trei categorii: personale, profesionale si corporate. Impartirea asta ajuta foarte mult in cazul blogurilor politice, pentru ca identifica la un nivel primar obiectivele lor meta:
Foto credit: Jacob Silberberg for The New York Times
Despre cum a ajuns Jon Favreau speechwriter-ul lui Barack Obama se poate citi aici. Trebuie sa fie o experienta incredibila sa lucrezi de la o varsta atat de frageda [pe] textele unui candidat la presedintia Statelor Unite, si nu orice candidat, ci unul care a facut [""They said this day would never come."] si face istorie.
Intr-un fel fiecare blogger ce activeaza pe zona politica e un wanna be speechwriter. Pana sa ajunga [ipotetic] in stafful de campanie al unui politician, bloggerul este propriul sau speechwriter. De fapt singurul blogger de la noi – to the best of my knowledge – care stie cu ce se mananca aceasta meserie este Constantin Gheorghe [asta daca nu cumva intre timp s-o fi apucat si Darius Groza sa scrie texte pentru Adrian Nastase].
Si bloggerul si speechwriterul stau in fata unui computer, insa primul nu are de suportat decat rigorile [autoimpuse] elaborarii textului, pe cand celalalt se confrunta cu un risc politic constant si cu o presiune mediatica imensa. In ultimul rand, distanta dintre cele doua profesiuni este data de miza. Daca o da in bara, bloggerul pierde cativa cititori, insa speechwriterul [si posibil politicianul pentru care scrie] isi rateaza cariera. Ma intreb cati dintre bloggerii cu creier si talent la scris de la noi ar face fata unei asemenea pozitii. Cand e totul foarte serios si foarte important, oare cum s-ar descurca?
***
Pentru cine vrea sa afle ce poate copilul asta ajuns speechwriter gaseste aici textul de acceptare a candidaturii lui Barack Obama de la Conventia din Denver, iar aici postarea video pe youtube.